Ion Țelman, un istoric al locului

0
193

În aceste vremuri extrem de nehotărâte, cu repere oscilante, cu un limbaj din zona arpegiilor false, portretele dascălilor, care au format urmași luminați, au mare căutare. Mie mi-a rămas admirația pentru acești devotați ai profesiei. Unul dintre oamenii care fac cinste Maramureșului este profesorul de istorie Ion Țelman. Este dascălul care și-a depășit mult condiția catedrei, fiind și un istoric al locului, cu operă matură și de încredere. Nu povestește, ci interpretează faptul de istorie. Adică documentul stă la baza argumentului. Și-a ilustrat demersul cercetării prin câteva cărți care stau pe raftul de sus al oricărei biblioteci.
A scris despre rolul așezării natale, Cuhea, în istoria și cultura Maramureșului (în colaborare cu Ioana Mariș-Dăncuș și Elisabeta Faiciuc). A elaborat o istorie a Maramureșului, în două volume, a scris despre Muzeul de Etnografie și Istorie din Vișeul de Sus. Împreună cu prietenul și împătimitul de istorie, profesorul Aurel Ghilezan, au elaborat o istorie în imagini a orașului Vișeul de Sus. Și pentru a-mi contrazice titlul acestui text, profesorul Țelman scrie despre valori culturale europene. Recenta dumisale carte, „Amintiri și confesiuni” (Vișeul de Sus, 2020), este mai mult decât o carte de memorii, de aduceri aminte, de ilustrare a biografiei. Evocarea celebrului sat natal, Cuhea, este doar un pretext pentru amintiri, deoarece îl încadrează în icoana istoriei care a făcut istorie.
Fiorul descălecatului de țară este o sobră analiză a unui eveniment de răscruce al trecutului nostru. Face și o aplicată narațiune despre tradiții și obiceiuri. Pe acest ecran sunt proiectate familia, copilăria și școala din Cuhea. Aici m-am regăsit într-un destin asemănător, după cum am descoperit profesori comuni din Sighetul Marmației: Gheorghe Chivu, Grigore Balea, Eracle Titircă, ori domnișoara Chindriș. Extrem de relevante sunt interpretările date vremii de atunci, făcute cu maturitatea istoricului de astăzi. Apoi studenția de la Iași, la Facultatea de Filologie-Istorie, cu atmosfera vieții de student, dar și conexiunile cu viața culturală a vestitului oraș. Nu uită nici armata și peripețiile repartiției. Soarta și dorința au lucrat pentru o adresă: profesor la Vișeul de Sus.
Locul care l-a consacrat și pe care l-a făcut cunoscut în țară. Dar și în lume. Am citit cu mare atenție capitolul despre istorie din această carte, un adevărat studiu despre timpul contemporan, fiind convocată și felia de istorie pe care suntem așezați. Semnalează episoade nefericite de denigrare a culturii române – Eminescu – și răstălmăcirea istoriei naționale, Lucian Boia. Nu face afirmații, ci aduce argumente istorice. Profesorul observă deformări ale istoriei naționale și în manualele alternative. Vine cu multe exemple. Scrie despre credință, ca formă morală și apartenență la istorie, a poporului român. Un capitol, aparent de divertisment, – excursiile – îi prilejuiesc profesorului Ion Țelman mici eseuri de descriere istorică pe unde a poposit. Fiecare țară care l-a găzduit a fost răsplătită cu aura descrierii locurilor cu fascinație istorică. Din Grecia în Italia, din Franța în Marea Britanie.
Admirabilă este descrierea la întâlnirea cu Țara Sfântă. Profesorul avea bunul obicei de a face excursii cu elevii, cu lecții de istorie la fața locului. Cum a fost la Grivița și la Plevna, din Bulgaria. Cu iz de document istoric sunt călătoriile în fostul spațiu sovietic, prin anii 1980. Sunt consemnate trăirile încercate în teritoriile românești, răpite de colosul de la răsărit. Sunt reînviate exprimările de genul proverbelor, zicătorilor, vorbelor de duh care reflectă înțelepciunea oamenilor de pe aceste locuri.
Cartea, la care mă refer în aceste rânduri, este studiu de istorie pe înțelesul tuturor. Este extrem de utilă pentru generația amenințată cu izgonirea istoriei din școli, ca obiect de studiu independent. Am citit că este un proiect pentru realizarea unui manual, facultativ, de istorie a Maramureșului. Profesorul Țelman este un priceput și bun cunoscător al trecutului, dar și al prezentului apropiat, al Maramureșului Voievodal. Este un dascăl care a întemeiat generații și un istoric al locului, validat de propriile cărți.
Mulțumim, domnule profesor! Pentru tot ce faceți ca demnitatea Maramureșului să rămână scrisă. Cum ați dovedit în această carte admirabilă. Să o cunoască, cât mai multă lume.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.