Sonia Bacalov este mămica a doi băieți minunați. E sătmăreancă la origine, însă de o bună bucată de vreme locuiește în Baia Mare, pentru că aici și-a făcut studiile.
A absolvit matematică-informatică, dar a decis să lase la o parte științele exacte pentru a-i bucura pe cei din jur cu prăjiturile ei în care pune ca ingredient principal: multă iubire. S-a apucat de preparatul deserturilor de pe la 13 ani când își dorea să guste alte prăjituri decât cele clasice. A fost mobilizată de mama ei care i-a replicat: dacă nu îți plac prăjiturile mele, fă-ți singură. De la începuturile sale în preparatul prăjiturilor, Sonia a ajuns să se ocupe de afacerea dulce pe care o deține, „Love Cake” o idee lansată chiar în vreme de pandemie. În plus, Sonia Bacalov a avut și o altă inițiativă originală: vrea ca banii încasați pe prăjiturile sale să meargă înspre activități Pro Viață și pentru programele derulate pentru tinerii care vor să scape de diferite dependențe: de la alcool, jocuri de noroc, pornografie până la droguri.
A pus în practică peste 600 de rețete de prăjituri
R: Femeia e prin construcția ei o gospodină. Ce are inedit „afacerea” ta dulce?
S.B.: Așa este, femeia e gospodină. Ei îi este mult mai ușor să aranjeze și să coordoneze nevoile și prioritățile într-o casă/gospodărie. Lucrul inedit cred că este doar bunul gust, iar restul derivă de aici. Știu ce am de făcut datorită principiilor pe care le-am adoptat, în primul rând cele legate de calitatea ingredientelor, gustul final urmărit pentru fiecare dintre creații, prezentarea, prestanța furnizorilor, cât și datorită proiectului pe care l-am făcut, care m-a ajutat să prioritizez lucrurile și acțiunile ce trebuie luate.
R: Cum a început pasiunea pentru prăjituri?
S.B.: Toată povestea mea legată de dulcegării începe din copilărie, undeva pe la 13-14 ani, când mi-aș fi dorit să degust și alte prăjituri în afară de cele clasice pe care le făcea mama mea; și vorba ei: „dacă nu-ți place, fă-ți!” . Și am făcut… multe, multe… dintr-o carte în maghiară cu 999 de rețete. La finalul liceului când „mi-am luat tălpășița și am plecat de acasă”, erau însemnate peste 600 de rețete; cum am reușit?! simplu… nu-mi plăcea să fac același fel de 2 ori. De exemplu, de Sărbători, mama îmi cerea 8-10 feluri de prăjituri, și de cele mai multe ori, le făceam singură, beneficiind de ajutor doar la spălatul vaselor, dar îmi plăcea să organizez lucrurile în așa fel, încât să le termin într-o zi – două și astfel aveam deserturi proaspete pe masa de sărbătoare. M-a întrebat odată unul din voinicii mei: „Mami, oare cum era dacă făceai facultatea de cofetar-patiser, oare unde ajungeai acum?” Nu știu unde ajungeam, dar un lucru știu sigur: pe ei îi încurajez să-și urmeze visul, indiferent care ar fi acesta. N-a fost facultatea de cofetar, a fost de mate-info și nici învățământul sau domeniul vânzărilor nu aveau nici o legătură cu pasiunea pentru cofetărie, dar a venit momentul, când cel mai minunat om din viața mea – soțul meu, m-a încurajat să-mi urmez visul. Și iată-mă aici…
O perfecționistă în lumea prăjiturilor
R: Cine sunt cei mai mari critici ai tăi în materie de prăjituri?
S.B.: La început, în copilărie, cred că pot spune că era familia, iar acum sunt băieții mei, deoarece atât soțul, cât și copiii noștri au gusturi foarte diferite, ceea ce pe mine mă ajută enorm în acest domeniu. O trăsătură de caracter care mi-a dat multe bătăi de cap până acum – perfecționismul, în această branșă cred că este un atu, astfel că sunt într-o continuă concurență cu mine însumi, pe de o parte investind în cursuri, masterclassuri, degustând din produsele altora și pe de altă parte încercând să ridic fiecare nouă creație a mea la un alt nivel gustativ, vizual sau tehnic.
R: Într-o lume în care avem de-a face cu atâtea lucruri amare, ce ai observat, e lumea interesată de dulciuri?
S.B.: Cred că și lucrurile amare sau cele dificile fac parte din viața noastră, dar sub nicio formă nu merită să ne concentrăm asupra lor, ci să le luăm drept provocări ale vieții și să găsim soluții. Noi am ales să ne concentrăm pe “invenții” sau “creații” pline de gust, de bun-gust și credem că întotdeauna vor fi oameni care să aprecieze eforturile noastre. Deci, da, cu siguranță, oamenii sunt interesați de dulciuri.
Afacere, lansată în vreme de pandemie
R: Cum a mers această afacere a ta, în timp de pandemie?
S.B.: Pot să spun că am început de la zero – am testat piața, am cules opinii, păreri, referințe și am rămas surprinsă de reacțiile și încurajările celor care au gustat din produsele mele. Știu că vor mai fi multe nopți nedormite deslușind tainele cofetăriei, dar azi, am un zâmbet larg pe buze și pășesc încrezătoare, plină de credință, pe drumul pe care Dumnezeu mi l-a pregătit. Îţi mulțumesc că are grijă să simt în fiecare zi prezența Lui, la cântărirea fiecărui ingredient, la pregătirea fiecărui desert, în cele mai mici detalii. Pentru LoveCake – o idee concepută în perioada pandemiei, lucrurile au fost puțin diferite, și privind reacțiile degustătorilor noștri am ajuns la concluzia că pentru un desert savuros lumea va face din ce în ce mai puține economii, ceea ce va duce la o creștere a cererii pentru deserturi de calitate. Tocmai acest feedback, ne-a și motivat să facem acțiuni concrete pentru coagularea afacerii și gândirea acesteia pe termen lung.
R: Care sunt cele mai cerute prăjituri?
S.B.: Deși “gusturile nu se discută”, fiecare dintre cei ce au gustat “creațiile” mele descoperă ceva individual, ceva pentru sine, ceva pe inima lui, lucru care mă bucură întotdeauna și mă încurajează să continui cu mai multă îndârjire, dar o îndârjire în sens bun, creativă, pozitivă. Am început prin reinventarea creațiilor de cofetărie, prin veritabilele ecleruri şi choix-uri, fiind întotdeauna fascinată de gustul unic pe care-l poate avea fiecare în parte, amalgamul de culori ce reflectă combinația de gusturi din creme sau inserții punând la încercare papilele gustative.
Un talant în slujba lui Dumnezeu: 90% din profit, direcționat către inițiative sociale
R: De curând ai pus la punct și un proiect pe fonduri europene. Despre ce este vorba?
S.B.: Un om foarte drag inimii mele, de curând, spunea într-o predică și nu cred că aș putea închega lucrul acesta mai bine… Dumnezeu ți-a dat un talant (fiecăruia dintre noi) nu ca să faci un tezaur din el, ci ca să-l folosești spre gloria Lui și spre binele societății în care trăim. Așa am ajuns în acest punct. Este vorba de un proiect ce susține crearea unor afaceri responsabile social, dacă e să vorbim scurt și la obiect, 90% din profitul companiei/afacerii este redirecționat spre unul sau mai multe ONG-uri. Am fost sceptică la început, dar acum sunt mult mai încrezătoare.
R: Spre ce ONG vor fi direcționați banii?
S.B.: Avem în vedere următoarele asociații, care își desfășoară activitatea în județul Maramureș, lista acestora nefiind însă exhaustivă: Asociația Piciorușe – Little Feet, a fost lansată pentru a ajuta cât mai multe femei şi copii aflați în pericol de avort, urmărind apărarea şi sprijinirea acestora. Inițiatorii au înțeles ca a fi pro life înseamnă a apăra viața copiilor aflați în faza intrauterină, a mamelor care au trecut prin experiența cruntă a avortului, ajutându-le să se recupereze emoțional şi spiritual. Apoi, Centrul rezidențial Teen Challenge Baia Mare care este activ la acest moment și ajută tinerii și adolescenții dependenți de droguri, alcool, jocuri de noroc, pornografie să scape într-un mod sănătos, eficient și definitiv de adicții.
R: Unde te pot găsi cei care doresc să cumpere prăjiturile și torturile preparate de tine?
S.B.: Foarte curând ne veți găsi pe strada Pomilor (Groși), în imediata vecinătate a orașului Baia Mare, cu intrare din Str. Dumbravei, unde vom deschide laboratorul de bunătățuri și de experiențe unice pentru papilele gustative ale pofticioșilor noștri. Lucrăm asiduu pe lângă spațiu şi la site-ul firmei, până în momentul deschiderii ne puteți încuraja și urmări pe www.lovecake.ro si www.facebook.com/lovecake.ro.
