Migrația, între asimilare și integrare

0
49

Privită în timp, migrația este un fenomen atestat și este cuprinsă în cărțile de istorie. Sunt popoare care și-au făcut, prin migrație, destin durabil, într-un loc anume, fiind în căutare de trai mai bun, venind de departe. Motivul pentru care oamenii își iau lumea în cap este sărăcia. Mai sunt și alte îndemnuri, cum ar fi cucerirea de noi teritorii și alungarea băștinașilor. Ori folosirea migranților ca element de presiune. Pentru fiecare generație, migrația are alte înțelesuri, dar același scop. Am fost sensibilizat când am văzut, recent, imagini la Timișoara, cu migranți, oameni plecați de acasă, stabiliți în parcurile municipiului de pe Bega. Apoi mi s-a relevat imaginea Europei, bătrânul continent, râvnit de oameni de departe. Periodic, bat la porțile Europei venind, mai ales, de pe mare. Luna trecută, premierul spaniol și-a anulat vizita la Paris deoarece a trebuit să ges­tioneze sosirea a mii de imigranți clandestini în două enclave spaniole din nordul Africii, ambele un fel de vestigii ale epocii când Spania era putere colonială.
S-a dovedit că era vorba de un șantaj. Fluxul migratoriu a fost coordonat de puterea de la Rabat, întrucât Spania nu este de acord cu unele revendicări ale Marocului legate de Sahara occidentală. Marocul a procedat, precum Turcia și Libia, care, din când în când, deschid robinetul de migranți. Îmi aduc aminte că în 2015, au venit din Turcia, în Europa, tot ca agent de presiune, peste un milion de persoane. Robinetele nu se deschid singure, există mâini nevăzute, care transmit semnale, măresc prețul pentru a crea haos în Europa. Uniunea Europeană se teme că, după pandemie, va avea loc un nou asalt. Franța, care, la începutul anului viitor, va prelua președinția Uniunii Europene caută inițiative ca imigrația să nu devină invazie. Traseele emigrației s-au multiplicat. A fost identificată o nouă rută spre Ungaria, care trece prin România.
Imigrația reprezintă un coșmar pentru liderii europeni. Cu puțini ani în urmă, conducători ai statelor europene le-au făcut cu ochiul străinilor, că aveau nevoie de brațe de muncă. Și milioanele de români, aflați departe de țară, au urmat aceeași chemare. O prea mare larghețe la frontiere riscă să deschidă calea spre putere a extremei drepte și chiar spre dezmembrarea Europei. Nu o spun eu, ci importanți lideri europeni. Chiar s-a propus un moratoriu privind imigrația, pe o perioadă de cinci ani. S-a auzit la Comisia Europeană avertismentul că Europa nu-și poate proteja cultura dacă nu-și protejează frontierele. Cuprinși de disperare, a fost pus în funcțiune elogiul asimilării. Care nu a prea dat roade.
Străinii nu deveneau francezi, să zicem. De aceea întâlnim comunități de imigranți în mai multe state europene. Când s-a văzut că asimilarea nu merge, conceptul a fost înlocuit cu cel de integrare. Un fel de a le spune străinilor: nu e grav dacă nu vă lăsați asimilați, este suficient să vă integrați, să respectați valorile democrației. Nici integrarea nu a fost o reușită. S-a abordat cu formula traiului laolaltă. Deci nu e grav dacă nu vă integrați, este suficient dacă trăiți liniștiți unii alături de alții. Este multă confuzie în asumarea conceptelor. S-au pus în mișcare frânturi de ideologii pe această temă. De unde au rezultat atentate. Nu cred că putem fi taxați ca rasiști, dacă le cerem străinilor să accepte regulile democrației, ale egalității dintre femei și bărbați, sau primatului legilor civile asupra preceptelor religioase.
Realitățile crispate în multe țări europene vor duce la reanalizarea unor concepte, care acum sunt marginalizate. Cum ar fi patriotismul, în felul mai relaxat, fără să primească steaguri politice. Chiar am citit exegeze pe această temă. Imigranții sunt, în schimb, o realitate extrem de delicată. Liderii europeni trebuie să examineze trecutul pentru a înțelege ce îi așteaptă. Sunt adevărate bombe demografice în zone sărace. Regiunea Sahelului este cea mai săracă din Africa. Bombă care va exploda în Europa. Mă gândesc cum ne împuținăm și noi. Oamenii mor, și prunci se nasc puțini. Mai ales satele noastre. Ce se va alege de stratul mumelor? După cum se vede, pe spații mici, unii lideri europeni se răzgândesc. Dar cu gândul nu facem nimic. Vedeți, și politica migrației suferă modificări. Ba asimilare, ba integrare, ori trai laolaltă.
Acest text este o fotografie a unei realități încurcate. Noroc că țara noastră este ocolită de mari surprize. Deocamdată.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.