În perioada 7-11 iunie 2021, o delegație creștin-democrată din România a vizitat Rep. Moldova la inițiativa d-lui Liviu Petrina, Președintele Partidului Dreapta Guvernare. Am fost invitat să însoțesc această delegație ca simpatizant al mișcării creștin-democrate, dar fiind preot și ca asistent spiritual. Din delegație au făcut parte: dl. Liviu Petrina, diplomat de carieră cu soția Laura, cercetător în domeniul chimiei; Prof. Gheorghe Gavrilă Copil din București; Dr. Gheorghe Șiman, Președinte Partidul Maniu-Mihalache filiala Maramureș cu soția Mariana, educatoare și Pr. Simion Mesaroș, pensionar cu soția Maria-Salomeia, medic.
Delegația a fost primită la Chișinău cu multă căldură, în principal la instituțiile de cultură, dar și la sediile a două partide și la Episcopia Catolică din Chișinău. Am vizitat Centrul Academic Internațional Eminescu din Chișinău (director, Elena Dabija); Biblioteca Națională, unde ne-am întâlnit cu Prof. Arcadie Suceveanu – Președinte al Uniunii Scriitorilor din Rep. Moldova. Tot aici am întâlnit trei directori de licee din Transilvania, de la care am aflat despre dificultățile cu care se confruntă populația de etnie română din acest teritoriu al Rep. Moldova, ocupat de ruși. Am fost primiți în casa compozitorului Eugen Doga, cel mai mare compozitor român în viață, precum și la Redacția săptămânalului „Literatură și Artă” (redactor-șef D-na Doina Dabija, fiica regretatului poet Nicolae Dabija).
Am fost primiți, de asemenea, cu interes la sediul din Chișinău al Partidului Liberal de către Președintele Mihai Ghimpu, fost Președinte al Rep. Moldova și la sediul din Chișinău al Partidului Unității Naționale. Concluziile de pe urma întâlnirilor cu oameni din instituțiile de cultură, dar și cu politicienii evidențiază o puternică tendință unionistă. Am auzit un politician spunând: Noi singuri, fără să ne unim cu România, nu ne vom putea integra în Europa.
Trei programări succesive de a fi primiți de către Mitropolitul Basarabiei, mitropolia sufragană Patriarhiei de la București, au fost anulate din motive probabil justificate, însă noi am regretat pentru că n-am putut atinge și acest obiectiv.
Biserica din Rep. Moldova divizată în cele două mitropolii, Mitropolia Basarabiei sufragană Patriarhiei de la București și Mitropolia Moldovei sufragană Patriarhiei de la Moscova nu văd că ar juca rolul pe care unioniștii basarabeni l-ar merita din partea unei Biserici Naționale. În Basarabia nu există un corespondent, un omolog al Școlii Ardelene care a conjugat intelectualitatea cu Biserica și a condus în cele din urmă la unirea Transilvaniei cu Regatul României în 1918.
Sub aspectul acesta șansele unioniștilor basarabeni sunt slăbite. Am remarcat, într-o parohie aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei, că la strană se mai folosesc texte cu grafie chirilică. Sunt apoi mulți preoți români sub jurisdicția Mitropoliei sufragană Patriarhiei Moscovei. Am fost primiți în schimb cu multă căldură de Episcopia Catolică din Chișinău de către Episcopul Anton Coșa, Biserica Catolică din Rep. Moldova, deși numeric minoritară, iar etnic amestecată: ruși, polonezi, români, ucraineni (toate aceste limbi sunt folosite, după caz, în celebrările liturgice), sub aspect organizatoric nu ridică în fața unioniștilor dificultățile pe care le ridică ortodoxia din Basarabia.
Episcopia catolică din Chișinău face parte din C.E.R. (Conferința Episcopilor din România) de ambele rituri. Coincidență sau nu, dat fiind faptul că Biserica Catolică este minoritară atât în România cât și în Rep. Moldova, diplomația Vaticanului a trimis un singur Nunțiu (ambasador) în cele două țări de când relațiile diplomatice ale Vaticanului cu România au fost reluate după căderea comunismului. De fapt, la fel stăteau lucrurile și în România Mare interbelică.
Pr. Simion MESAROȘ
