În ultima vreme în Parlamentul european se petrec lucruri stranii, unele lipsite de logică. Se inventează drepturi și libertăți care atentează la identitatea individului societății și viitorul națiunilor.
Zilele trecute de la un for european a venit o știre, greu de înțeles pentru omul cu cap limpede. Inițiativa unor europarlamentari prevede că în cazul sarcinilor nedorite, femeile sunt libere și au drept să apeleze la avortul provocat. Altfel spus, metoda pruncuciderii cu premeditate poate fi legalizată și generalizată. În urma unui alt demers stupid, de un drept ridicol ar putea beneficia și transsexualii. Prin urmare, foștii bărbați, care se cred femei ar avea dreptul să nască. Ce anume nu se știe, dar copiii sunt excluși. Dacă am crede prostia, ar însemna că întinerirea Europei îmbătrânite va rămâne la mila transsexualilor. Cu ocazia votului, știrea mai spune că europarlamentarii mioritici au avut opțiuni diferite. Useriștii și plusiștii, numiți neomarxiști și globaliști, au votat pro iar cei din partidele majoritare contra inițiativelor. Pe marginea votului trebuie făcute câteva precizări. Trimiși în forurile europene de români, aleșii aveau obligația ca în cadrul unor dezbateri televizate, pe bază de argumente să-și motiveze decizia votului. Opinia publică are dreptul să fie informată cu tot ce se pune la cale în U.E. Altfel, în absența unor explicații oficiale, de interes național, cetățenii au dreptul să-și formuleze propriile opinii.
Eu cred că europarlamentarii noștri când au votat și-au adus aminte de decretul lui Ceaușescu din toamna anului 1966. Care s-a gândit la viitorul națiunii și a scos înafara legii întreruperile de sarcini nejustificate. Toată stima pentru cei care au votat partea bună din istoria decretului și rușine celor care aspiră la demolarea națiunii. Așadar, controversatul decret, după cinci decenii revine în actualitate, și din motive obiective necesită o altă abordare. Înainte de intrarea lui pe rol, populația României ajunsese la 16-17 milioane de locuitori. Numai că, după câțiva ani efectul a fost vizibil și în 1989 a săltat la peste 20 milioane de suflete. Cine continuă să pună pierderile de vieți omenești pe seama decretului este pătimaș și lipsit de o minimă educație. Decretul nu a forțat cuplurile apte să facă copii peste voia lor. O sarcină dorită sau nu, impune atenție, disciplină și responsabilitate din partea ambilor parteneri. Cu una în plină evoluție, etic, moral și religios, femeia nu mai are dreptul să dispună de propriul corp, altminteri săvârșește un mare păcat. Demografii estimează că peste două sau trei decenii populația va reveni la cifra contextului istoric de tristă amintire. Conform legii pensionării, perioadele ar corespunde cu ieșirea la pensie a generațiilor născute după 1989, numite decrețeii epocii de aur.
Cei cu vârsta cuprinsă între 40-50 de ani și rămași în țară, azi contribuie la pensia celor vârstnici. Dacă reducerea forței de muncă activă va continua, pensia urmașilor va fi în mare pericol. Scăderea natalității necesită măsuri ferme nu improvizații, de genul majorării alocației copiilor. Guvernul polonez a încercat soluția interzicerii avortului, însă societatea a reacționat negativ. În România, organizarea unui referendum ar putea evalua nivelul de educație și interesul societății pentru viitorul națiunii. La o reacție pozitivă, neomarxiștii nu ar avea motive să inițieze drepturi și libertăți denaturate care slăbesc temelia democrațiilor, națiunilor, demolează obiceiuri și tradiții, subminează rolul familiei, școlii și bisericii în educarea tinerelor generații.
Prof. Vasile ILUȚ