De la Desești la Turnurile Gemene

0
118

Ziua de 11 septembrie 2001 m-a găsit la Desești, pe Ulița Bisericii, unde culegeam cu mama mere din grădină. S-a nimerit să aud telefonul fix din verandă. Mă suna Viorica, să mă uit la televizor să văd ce s-a întâmplat în America, la New York și la Pentagon. Da, am văzut, m-am cutremurat și am plecat spre Baia Mare unde aveam niscaiva răspunderi în redacție. Cu merele din grădina natală în traistă mi-am dat seama că s-a întâmplat ceva fără precedent. Imaginile acelea, văzute de întreaga lume, nu mi-au dispărut din memorie. Acum, după 20 de ani de la tragedie, au fost reluate, fiind însoțite de multe explicații, comentarii, conspirații. Între timp, partea urmașă a familiei noastre s-a stabilit în America, nu foarte departe de tragedia care a marcat lumea.
Așa că mi-am focalizat interesul mai aprins asupra acestui eveniment. Am adunat, cu rost profesional, date despre acel surprinzător atac împotriva Americii. Un ziar american scria, imediat după atentat, că „americanii au fost treziți din preocupările lor triviale și s-a încheiat o epocă a ironiei, iar lucrurile considerate frivole vor dispărea. Ne-am preocupat prea mult de comedia de zi cu zi. Acum avem un nou orizont.” Apoi s-a lansat ideea că 11 septembrie 2001 a marcat sfârșitul drepturilor și libertăților, așa cum fuseseră ele percepute de ultimele două generații postbelice. Pentru prima dată, CIA a găsit instrumente să-și spioneze propriii cetățeni. S-a ajuns la formarea unor baze de date cu informații despre zeci de milioane de cetățeni. Ascensiunea fără precedent a Google, Facebook, pornită în 2004, și apoi Amazon, ca hegemoni ai noii ordini digitale, în care viața reală are loc online, este tocmai rezultatul supravegherii populației pusă la cale de agențiile de securitate pentru a crea monopoluri de informare.
Războiul împotriva terorismului a adus un alt program de succes pentru birocrația de la Washington, care s-o ajute în detectarea potențialilor infractori și teroriști. Așa scrie presa americană. Dacă judecăm la rece ce se întâmplă în jurul nostru îți vine să îi dai dreptate. Economia digitală a acumulat cea mai mare bogăție din istoria modernă, a dus la dispariția clasei de mijloc americane, a făcut aproape imposibilă existența democrației liberale și a libertății presei, scrie agenția UnHerd. Chestiunea cu bogăția se vede și de la noi, dacă mă gândesc la recentele zboruri cosmice ale unor magnați digitali. Simțim și noi o polarizare severă a avuției. Unii au din ce în ce mai mult, ceilalți, foarte mulți, din ce în ce mai puțin.
Legile de după 11 septembrie 2001 au redus libertățile individuale și au favorizat ascensiunea acestor mari companii de care aminteam, și elaborarea unei logici a acumulării de capital bazată pe supravegherea populației. Retorica arhitecturii Americii, de după atentate, promitea revenirea la grandoarea democrației americane, care aproape se pierduse după ce Francis Fukuyama proclamase, într-o celebră carte de doar câteva zeci de pagini, sfârșitul istoriei. Era prin anii 1990. Noua strategie, după prăbușirea Turnurilor Gemene, a dus la erodarea fundamentelor democrației, și lansarea în SUA a unei tehnocrații a automatizării sociale și a oamenilor programabili. Statul american, constată și Călin Marchievici, nu mai vorbește despre optimism. După 11 septembrie și guvernele occidentale au fost prinse pe picior greșit, cum s-a întâmplat și cu recenta retragere din Afganistan. În lume se derulează evenimente care au pus în umbră acea tragedie americană.
A venit Covid-19, care a globalizat moartea, dar mai ales frica de ea. Totuși, atentatele de la Turnurile Gemene a fost un episod al schimbărilor geopolitice majore, care au dat tonul secolului 21. Un studiu al Pew Research Center scrie: „Privind spre viitor, oamenii văd o Americă în derivă pe mai multe fronturi: majoritatea văd o economie mai slabă, disparități mari între venituri, un mediu înconjurător degradat și un sistem politic defect.” Vremea a trecut și am trăit ceea ce nu credeam atunci când culegeam mere cu mama în grădina din Desești.
Am ajuns și eu în America. La un sfârșit de săptămână, Marco, Ioana, Viorica și Horațiu m-au dus să văd Memorialul din New York, închinat amintirii celor aproape 3000 de oameni care au murit în atacul din 11 septembrie 2001. Este o construcție care transmite o emoție puternică. Două bazine mari, din marmură nea­gră, pe locul unde au fost Turnurile Gemene pe care sunt săpate numele celor care și-au aflat sfârșitul în cumplitul atentat. Printre ei și numele a cinci români. Apoi un muzeu în labirint, ce amintește de unul dintre cele mai triste evenimente din istoria modernă. Cu litere mari este scris mesajul: „Nicio zi nu te va șterge din memoria timpului.” Întâmplător, acest text l-am scris la Desești. Aud la radio despre comemorarea victimelor de acum 20 de ani. Au fost prezenți toți președinții americani din epoca de după 11 septembrie, cu excepția lui Trump, care a comentat un meci de box în Florida.
Eu la Desești îmi adun gândurile peste timp. Nu mai este nici mama, nici telefonul fix din verandă. Și merele s-au împuținat. Deasupra mea, un cer înstelat luminează noaptea cuvintelor. Pe masă am două fructe din părul sădit în fața casei, de mama și Ioana, când era cocoană la Desești.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.