După o prea mare relaxare a politicii monetare, băncile centrale din întreaga lume au început să strângă șurubul. Ca urmare a creșterii dobânzilor, banii pe care oamenii și companiile îi împrumutau nu vor mai fi ieftini. În tandem cu inflația, scumpirea banilor va avea un efect nociv asupra celor care au deja credite.
În România, 1,43 milioane de români care au credite bancare vor avea de ales ce plătesc mai întâi creditele sau facturile tot mai mari.
Potrivit datelor BNR, 158.901 persoane fizice au restanțe la credite. Ponderea lor este una redusă, de numai 2,55%, iar valoarea creditelor restante este de 3,9 miliarde lei.
Potrivit datelor BNR – Centrala Riscurilor Bancare, în prim-plan sunt creditele ipotecare a căror valoare depășea, în august 2021, 70,9 miliarde lei și care, împreună cu segmentul alte credite pentru investiții imobiliare (46,1 miliarde lei) reprezentau cea mai mare pondere din împrumuturile populației. Creditele de consum însumau 64,8 miliarde lei.
Numărul executărilor silite poate atinge maximul ultimilor 10 ani
În scenariul în care mulți români nu vor mai avea bani pentru un trai decent, renegocierea contractelor bancare, de leasing și a celorlalte categorii de împrumuturi devine o soluție optimă.
Din păcate, dincolo de cei care vor putea renegocia creditele, vor fi clienți care vor intra în incapacitate de plată.
Potrivit datelor BNR, cele mai mari întârzieri, din prisma valorii restanțelor, sunt de peste 5 ani (1,9 miliarde lei), urmate de cele între 1 și 5 ani (1,3 miliarde), 181 – 365 de zile (295 milioane lei).
Creditele restante cu întârzieri de maximum 15 zile reprezintă 113 milioane lei, în creștere cu 10 milioane lei față de 2020.
Pe ansamblu, în august 2021, creditele acordate populației însumau 123,5 miliarde lei, cele în euro echivalau cu 27,3 miliarde lei, iar cele în dolari cu 113 milioane lei.
