Trist și rușinos • Avem râuri moarte în Maramureș!!!

2
614

Prima atestare documentară a Maramureșului a fost ca…pădure. Când un rege a venit aici să vâneze. Alt rege, mai recent, al României mari, are poză pescuind pe Vaser. Azi, în lipsa regilor, am rămas încet și fără vânat, dar mai ales fără pește. E drept, s-au mai lenevit și pescarii, preferă bălți amenajate, cu certitudinea dată de taxa plătită. Dar tot acest preambul se vrea a atrage atenția asupra râurilor noastre ce mor încet, dar sigur. Ne amintim de gluma spusă odinioară de un silvic foarte țanțoș, pe Vaser: “Io prima dată puneam de mămăligă, apoi numa’ dădeam cu bățul după păstrăv!”

Cu viață/fără viață

Avem în Maramureș, spre rușinea noastră, râuri ce au murit. Le trecem în revistă, împreună cu montaniardul Ionică Pop, dar ne sar în ajutor și ecologul Vasile Timur Chiș și alții. “Primul ce-mi vine în minte e Baicu, ce înainte de minerit avea păstrăvi. A fost unul dintre cele mai frumoase râuri din Maramureș, a deți­nut și recordul ce­lui mai ma­re păstrăv prins vreodată.

Apoi, cu prospecțiunile miniere, cu stația de epurare de la Groșii Țibleșului, un proiect ce voia să salveze Baicu și Iza ca să se deverseze spre Lăpuș, râul Baicu s-a distrus. Un proiect nereușit, un fiasco total finanțat de Banca Mondială, făcut dintr-o ambiție personală a unui director al Agenției de Mediu, ce era din Dragomirești și voia să se polueze Lăpușul, nu dincoace de munte. Da, și Iza a avut odinioară păstrăv”, spune montaniardul. Ne confirmă și Ardelean Gavriș, secretar al Primăriei Dragomirești: ”Da, Baicu e poluat, din zona minei. Are ceva pește, dar păstrăv nu mai este. Ceva modest de tot mai e în Iza. Tata venea de la pădure, de pe Baicu, cu rucsacul plin de păstrăvi, așa să știți!!! Spun tinerii că acum vreo trei ani au prins păstrăv în Iza. Dar vă amintesc că am avut foarte mulți morți în zonă, de la Dragomirești până la Săcel, de la pescuitul cu curent, peste ani. Așa au dispărut peștii de pe Iza, inclusiv în sus, spre izvor”, spune secretarul de primărie.
Revenim la râurile moarte sau care mor. Pentru că Baicu nu e unic. “Și Lăpușul e grav suferind vara, atunci când are foarte mare încărcătură organică, spus mai direct este r…hat din epurări sau din lipsa de epurări… care generează o lipsă de oxigen în apă, apare și o algă ce consumă oxigenul și mai mult. Este încă pește în Lăpuș, scobar, avat, dar tot mai puțin. Apoi, trecem în revistă câteva râuri care au murit de tot: Valea Usturoiu, Valea Băiței, Valea Nistrului. Tot din motive minerești, a scăzut enorm ihtiofauna în Vaser, Novăț, Vișeuț, Cisla. Iazuri, halde gropi de gunoi au contribuit, în zonă.

O altă apă suferindă, dar din cauza defrișărilor, este Valea Săpânței. Vestea bună este că avem și râuri bine păstrate, cum e Repedea de la Borșa, Ruscova, Repedea din munții Maramureșului. Pe Cavnic este din nou pește, iar pe Vaser așteptăm popularea cu păstrăv”, spune montaniardul.
Ecologul Vasile Timur Chiș e cel care a și umblat pe urma păstrăvilor autohtoni, ba chiar i-a găsit deasupra Budeștiului! Și noi am văzut păstrăv autohton, odinioară, în pârâul Vidra ce se varsă în Firiza. Care azi abia de mai există, în urma secetei prelungite date de încălzirea globală… „Este păstrăv curcubeu pe Bistra, la Frumușaua. Și-mi amintesc de odinioară celebrul «luciu de Vișeu», când strălucea râul de scobari, în anii 70-80… Aș lăuda Tisa, dar nu știu cât va mai dura, pentru că sunt vreo 300 de cormorani la acest moment pe Tisa! Calculați, 300 de cormorani, fiecare consumă zilnic un kilogram de pește… ori în anii 70 ei nu erau aici deloc! Au venit dinspre Polonia. Da, avem râuri moarte sau care mor. Pe Baicu a afectat și microhidrocentrala, pe Repedea a existat și lostriță! Țâșla e distrusă de ape de mină, de la Colbu în jos. La fel, Novățul, din cauza iazului”, spune el.
Revenim și concluzionăm, cu inventar cu tot: avem râuri moarte din cauza mineritului. Unele au murit de tot, altele se căznesc să reînvie. Apoi, din cauza microhidrocentralelor. A pescuitului abuziv, cu curent pe Iza sau cu dinamită în defileul Lăpușului, în anii 80. Avem apoi încărcătura microbiologică de la stații de „neepurare” ce deversează în Lăpuș, Cavnic, Săsar, Someș etc. Am avut și rumeguș, odinioară, aruncat pe văi și în râuri, dar nu mai e, a devenit valoros. Și atunci… nu mai bine ar fi să schimbăm speciile, să aducem din cele adaptate vremurilor? Piranha sau rechini anticormorani, specii măncătoare de r…hat și de steril, țipari dotați cu propriul curent? Evident, e o tris­tă ironie, în peisaj tragicomic cu animale suferinde, cu mistreți ce mor de pestă pe văi, cu pești sufocați, fără oxigen, în apă. Deloc măgulitor pentru Piciorul de plai/Gura de rai care ne imaginăm c-ar fi Maramureșul…

2 COMENTARII

  1. Din pacate aveti perfecta dreptate.Sunt un om in varsta si imi aduc aminte cu nostalgie cum cu mai bine de 50 de ani in urma,copil fiind,ne scaldam in apa Viseului.Era o apa limpede si erau o multime de pescari si peste din belsug.Noi oamenii si indeosebi mineritul am distrus ecosistemul.Daca se vor aplica masuri drastice pentru acei care polueaza,avem speranta ca incet natura isi va reveni.Totul depinde de noi.
    Ca o paralela.Odata cu migratia masiva a populatiei din Maramures in alte tari,au diparut taranii care faceau fan pe dealuri si suprafete intinse sunt de o buna perioada nelucrate,favorizand reimpadurirea naturala a acestor suprafete.Si chiar mai mult animalele salbatice ca ursul,lupul,mistretul,cervidele au revenit in habitatul care odinioara le apartinea,fiind semnalate exemplare pe teritorii unde niciodata nu au fost vazute.In cosecinta hai sa lasam natura sa revina la normalitate si sa o protejam.

  2. Oare de unde știu ecologiștii voștri care e situația, pescuiesc cumva? Pescarii sunt singurii care știu ce pește se află în râuri! Cititorii ar trebui să afle că în partea de jos a Vișeului se află azi pește cum nu s-a mai aflat de dinainte de minerit, apa s-a refăcut complet. Iar pe Tisa numărul lostrițelor a explodat, pur și simplu, niciodată nu au mai fost așa de multe. Și ar trebui vorbit și despre plantările, aiurea, de caras! Cum să bagi asemenea pește în Iza, acolo unde n-a existat niciodată?! Omoară puietul peștilor autohtoni, este crimă ecologică!

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.