Revista „Familia română” este o publicație de elită, sobră, scrisă cu inteligență și har publicistic, care a ocupat, într-un timp scurt, un loc de prestigiu în Maramureș, în țară și în multe țări ale lumii. De altfel, este subtitrată ca fiind revista pentru solidaritatea românilor de pretutindeni. Spiritul academic, care i-a fost imprimat încă de la primul număr pe meleaguri maramureșene, a propulsat-o în sferele convingătoare ale revuisticii de mare ținută. Norocul revistei că a nimerit pe mâini bune în Baia Mare, când directorul ei fondator, dr. Constantin Mălinaș, de la Oradea, a ajuns cu publicația la capăt de drum. Atunci, intuiția, dar și flerul intelectual ale dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii „Petre Dulfu” din Baia Mare, au fost de bun augur și au adus publicația sub oblăduirea instituției pe care o conduce.
Număr de număr, de peste două decenii, în paginile revistei au fost promovate două dimensiuni esențiale ale dăinuirii noastre: cultura și credința românească. Recentul număr, care face subiectul comentariului meu, este de altfel unul comasat (1 – 8 – 2020/2021) are ținuta cu care ne-a obișnuit și profunzimea care a consacrat revista. Cum se spune și în textul de deschidere, semnat de dr. Ștefan Vișovan, numărul de față este unul special. Pune în lumină două mari personalități ale Maramureșului, dar și ale culturii naționale. Este vorba despre profesorul universitar, doctor în filologie Gheorghe Pop (1921 – 2012), întemeietorul învățământului superior în Baia Mare, omagiat la 100 de ani de la naștere. Tot sub semnul vocației ziditoare stă și cea de-a doua personalitate evocată, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viață, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii județene Petre Dulfu, redactor-șef al „Familiei române”.
Primele 125 de pagini ale prestigioasei publicații sunt scurte monografii ale celor doi intelectuali de marcă națională. Semnează academicieni, profesori universitari, scriitori, istorici, artiști plastici, foști studenți, nume de prestigiu ale culturii române. Cei doi au fost legați prin destinul culturii și învățământului din Nord, având vocația prieteniei și respectul și sprijinul pentru cei tineri. Fiecare titlu de articol ilustrează un detaliu esențial din coroana cărturărească care le iluminează biografiile. Am decupat două efigii: prof. univ. dr. Gheorghe Pop – ctitor al învățământului superior băimărean și dr. Teodor Ardelean, sub semnul lui homo doctus. Revista ne aduce aminte că au părăsit lumea pământească doi intelectuali de seamă. Este vorba despre prof. univ. dr. George Achim, scriitor și slujitor devotat al învățământului superior băimărean, și Mihail Diaconescu, un reprezentativ scriitor al spiritualității românești.
Revista, ca în fiecare număr, are rubrici care abordează subiecte cu asumare teoretică de ținută. Așa, valorile românești sunt ilustrate de un mare prieten al românilor și al limbii române, Alf Lombard, autor dr. V. Brebanu, ori alfabetul veșniciei, descifrat, pe cărările Maramureșului, de istoricul Ilie Gherheș. Filele de istorie cuprind teme de mare actualitate, cum ar fi securizarea și maghiarizarea în arcul carpatic (Octavian Căpățână), ori despre masacrul de la Fântâna Albă (Antuanela Roșior). La rubrica de recenzii sunt analizate cărți de mare interes pentru noi. Cum este volumul acad. Ioan Aurel Pop, „Veghea limbii române,” comentat de dr. Viorel Hodiș. De mare interes mi se par articolele de la rubrica Varia. Regret că spațiul nu-mi îngăduie să amintesc și alte abordări de mare interes pentru cultura și istoria noastră. Ofer o șansă lecturii.
Amintesc cu respect numele celor trei intelectuali care veghează la alcătuirea acestui tezaur revuistic: dr. Teodor Ardelean (redactor-șef), dr. Ștefan Vișovan (redactor-șef adjunct), dr. Florian Roatiș (secretar de redacție). Și grupul de redactori și tehnoredactarea, realizată de Firuța Șomcutean. Da, „FAMILIA română” este o revistă de patrimoniu. Acest număr îmi întărește afirmația.
