Tina Tătaru, tânăra care va studia designul grafic la Milano

0
273

A renunţat la Medicină în favoarea artei

Tina Tătaru este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional Gheorghe Şincai din Baia Mare, specializarea Ştiinţele naturii. O perioadă a cochetat cu ideea ca după finalizarea studiilor liceale să dea admitere la Medicină. Ceva în interiorul ei îi spunea că ar trebui să o apuce în altă direcţie. Aşa că, Tina Tătaru a căutat mai adânc în ungherele sufletului şi a constatat că arta este cea care o face fericită, mai ales că de când era de-o şchioapă îi plăcea să deseneze. A şi participat la diferite concursuri de gen încă din timpul grădiniţei. Teatrul este o altă lume artistică în care Tina Tătaru se regăseşte şi chiar a fost implicată în diferite proiecte teatrale, etalându-şi talentul actoricesc alături de alţi colegi de şcoală. De altfel, recunoaşte că teatrul rămâne o importantă sursă de inspiraţie pentru ea. În cele din urmă, fiind pasionată de arta digitală, tânăra a optat pentru a studia specializarea de grafic design. S-a pregătit intens pentru admiterea la facultate cu artistul design, Dora Sălăjan, cea care a învăţat-o să vadă lumea în culori. A fost admisă la trei facultăţi din străinătate, însă a decis ca din toamnă să fie studentă la Milano.

R: Cum ai ajuns de la ştiinţele reale la artă?
T.T.: Până în clasa a XI-a mi-am dorit foarte mult să merg la Medicină, pentru că tatăl meu este medic stomatolog. Nu îmi doream neapărat acest lucru, dar nu ştiam ce alt­ceva îmi doresc. Era foarte uşor când mă întreba lumea unde am să merg mai departe, să spun: la Medicină. Acest lucru mă făcea foarte nefericită. Eu întotdeauna am avut înclinaţii spre diverse domenii ale artei. Am dezvoltat o mică depresie. Cu ajutorul unei psihoterapeute am găsit cauza: faptul că nu îmi doream să dau la Medicina. Am ajuns acasă, i-am spus mamei. Şi apoi am căutat pe internet joburi care mi-ar pune în valoare toate calităţile. Mie îmi place mult să editez poze, texte, fac multă artă digitală. Am găsit grafic design. De aici am multe posibilităţi de domeniu pe care le pot alege. Mă gândesc să fac user experience design, ceea ce înseamnă că voi face designul unor interfaţe ale site-urilor, aplicaţiilor. Va fi în legătură cu domeniul IT, dar îmbină şi arta. Am descoperit că asta vreau să fac.
R: Care au fost primii paşi pe care i-ai făcut?
T.T.: M-am interesat de un profesor care să mă înveţe să desenez. Întotdeauna am dese­nat. La grădiniţă participam la concursuri de desene. Nu ştiam tehnici de de­sen, de exemplu geometria. Am făcut ore cu un profesor de la Colegiul de Arte. Printr-o colegă, Amira, am descoperit-o pe Dora Sălăjan şi ea m-a învăţat să văd în culori. Adică un copac nu e doar verde sau maro, ci un milion de culori. Pentru asta îi mulţumesc mult. M-am pregătit vreo 4 luni cu Dora.
R: La ce facultate ai aplicat?
T.T.: Am aplicat în Haga, la Milano, la două facultăţi. Am fost admisă la toate trei. Am ales Milano. E un centru important pentru cultură şi arte. Important e să am şi posibilitatea de a vedea arta. Un mediu bun care să mă dezvolte înseamnă un spaţiu unde există artă. Şi Milano are atâtea galerii de artă, muzee, opere, teatru. Eu am făcut teatru mult timp, din clasa a II-a până în clasa a XI-a şi nu pot să nu am nicio legătură cu domeniul acesta. De aici mă inspir mult.
R: Care tehnică e mai pe inima ta?
T.T.: Cel mai mult îmi place să lucrez în ulei. Aş vrea să combin elemente moderne cu tehnici mai vechi.
R: Ce teme abordezi de obicei?
Teme care ies din interior, e clar-obscur, mai mult expresionism. Las omul să înţeleagă mesajul. Îmi place ca mesajele mele să fie mai criptate, să aibă mai multe sensuri. În funcţie de mesajul pe care îl înţelege fiecare îmi dau seama şi de omul din faţa mea, e un defect profesional, îmi place să analizez omul.
R: Pentru tine ce înseamnă arta?
T.T.: Absolut tot. În orice se găseşte artă. Arta e cel mai bun mod de a te exprima.
R: Cum de nu ai optat pentru teatru?
T.T.: E o poveste mai interesantă. În clasa a III-a am fost selectată să mă mut la Bucureşti şi să joc într-un scurtmetraj. Părinţii mei nu au fost de acord. Apoi în clasa a IX-a am avut opţiunea să mă transfer la artă tot pe acest domeniu şi părinţii mei nu au acceptat, spuneau că e un domeniu prost plătit. Sunt puţini care câştigă bine. Dar pe viitor mă gândesc să îmbin teatrul cu pictura, mai ales că din teatru îmi vine cel mai mult inspiraţia. Prin teatru pot să descopăr oamenii, sufletul oamenilor, asta mă ajută şi să transmit mai uşor mesajele din arta vizuală.
R: Cum ai vrea să îţi perceapă oamenii lucrările?
T.T.: Ca mesaj, ca o supratemă ar fi să nu se mai individualizeze, să comunice, să nu mai izolăm grupuri de oameni. Dacă am fi într-o comuniune, am fi mult mai evoluaţi. Aş vrea să opresc puţin discriminarea între oameni pentru că există diferenţe de la cele mai mici lucruri.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.