Munţii Maramureşului, omagiaţi, vizitaţi, aşezaţi la locul lor în istoria locului

Sesiune de comunicări ştiinţifice în Giuleşti
Începând de joi, Centrul de cercetări istorico-teologice din Giuleşti, de pe lângă Primăria Giuleşti, a găzduit Sesiunea de Comunicări Științifice „Munții Maramureșului – mediul lor natural, evoluția istorică și culturală”. Evenimentul s-a petrecut şi se petrece între 1 – 3 septembrie, iar prima zi a fost una în care s-a vorbit, la nivel academic, despre Maramureş, despre munţii ce-i poartă numele şi nu numai. Oaspeţi de seamă au onorat evenimentul din prima zi. Iată programul şi lista de vorbitori ai primei zile.

Ora 09.30 – Deschiderea oficială a sesiunii de comunicări

Cuvântul de deschidere l-a avut Dr. Laurențiu BATIN, primarul comunei Giulești, din care extragem selectiv câteva consideraţiuni. „Giuleşti este una dintre cele mai vechi localităţi. Încă din documentele emise în secolul al XIV lea reiese cu certitudine că satul avea o familie nobiliară foarte însemnată, numită Familie de Giuleşti. Importanţa familiei, dar mai ales a personajului istoric nu­mit Dragoş a fost una excepţională, mai ales începând cu secolul al 17-lea, cronicarii şi istoricii au acreditat mai multe teorii legate de descălecatul unui nobil maramureşean în Moldova. Mai mulţi istorici au socotit că Dragoş, descălecătorul de ţară cunoscut ca Dragoş I sau Dragoş Vodă, a provenit din Giuleşti, fiind fiul lui Giula de Giuleşti. Teoria aceasta s-a dovedit a fi una greşită, marele istoric A.D. Xenopol demontând teoria şi demonstrând că Dragoş provenea din Bedea. Oricum, faptul că la 1317 documentele îl menţionează pe Dragoş din Giuleşti, tatăl lui Dragomir şi bunicul lui Drăguş, este relevant pentru vechimea localităţii şi a nobililor stăpâni de cnezat. Deşi doar din secolul XIV avem certe informaţii scrise, satul Giuleşti este mult mai vechi, evoluând treptat din obştile vechi săteşti spre cnezatul de vale Mara, giuleştenii numărându-se printre cele şase familii de cnezi de vale din Maramureş. Satul avea biserică încă din secolele XIV-XV. Importanţa localităţii în Evul Mediu a fost subliniată de arheologul Radu Popa, care a condus în 1968 operaţiuni de prospecţie în Maramureş. Acesta a săpat în cimitirul din Giuleşti, de unde a reuşit să extragă o serie de informaţii despre localnicii vechi ai satului. Cimitirul satului, săpat de Radu Popa, este exemplu de continuitate între secolele 14 şi 15. Cele 9 inele nobiliare găsite, din care şapte sunt inele sigilare folosite de purtători pentru întărirea actelor scrise, ne arată în mod indirect rolul jucat de giuleşteni în istoria Maramureşului şi reprezintă prima colecţie unitară de inele peceţi din întreaga Transilvanie”, conchide Laurenţiu Batin în alocuţiunea sa de deschidere a manifestării. Au urmat cuvinte de salut:
Dl. Doru Lazăr, vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș
Dl. Rudolf STAUDER, Prefectul județului Maramureș
Mr. Jarosław SZKIRPAN, Consulul Republicii Polone la București
Dr. Jan SKŁODOW­SKI, Asociația Res Carpathica
Dr. Gheorghe ANGHEL, Ministru Consilier, Consul, Consulatul României la Solotvino.
Prof. Gheorghe BERINDE, Președintele Consiliului Raional Teceu (Teacevo), Transcarpatia, Ucraina
Dr. Stephen POGANY, profesor emerit Facultatea de Drept, Universitatea din Warwick din Marea Britanie
Prof. univ. dr. Gheorghe ONIȘORU, primul președinte al Colegiului C.N.S.A.S.

Ora 10.00 – Deschiderea lucrărilor sesiunii

Moderator: Prof. univ. dr. Gheorghe ONIȘORU, dr. Livia ARDELEAN
• Dr. Jan SKŁODOW­SKI, Asociația Res Carpathica „Vârfurile mitice ale Carpaților Orientali: Pop Iwan, Stogul și Hnitesa (Ignateasa) – între istorie și legendă” („Mityczneszczyty Karpat Wscho­dnich: Pop Iwan, Stoh i Hnitesa (Ignateasa) – pomiędzy historią a legend”)
• Prof. dr. hab. Jaros­ław KOMOROWSKI, Academia Poloneză de Științe, Asociația Res Carpathica, „Pietre scrise – inscripții pe pereți. Cum haiducii, locuitorii locali și turiștii au scris istorie” (Pisane skały – pisane ściany. Jak zbójnicy, mieszkaocy i turyści zapisywali się w historii)
• Dr. Dariusz DYLĄG, Asociația Res Carpathica, „Dezvoltarea mișcării turistice, inclusiv a stațiunii balneare, în Munții Rodnei (printre altele despre activitățile poloneze ale Dr. Mieczysław Orłowicz și Clubul Academic de Turism din Lviv în 1911)”
• Mgr. Aleksander DYMEK, Asociația Res Carpathica, „Cum am scris ghidul meu „Munții României (2021)”
• Dr. Piotr KŁAPYTA, Universitatea Jagiellona, „Glaciațiunile Munților Maramureșului”
• Dr. Stephen POGANY, profesor emerit Facultatea de Drept, Universitatea din Warwick din Marea Britanie, fost profesor colaborator la Departamentul de Drept al Universității Central-Europene din Budapesta, membru al Asociației Străine de Presă, „De la Maramureș la Manchester: Călătoria unei femei”
• Dr. Livia ARDELEAN, consilier superior Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale, director Centrul de Cercetări Istorice Giulești, Maramureș, „Munții Maramureșului și rolul lor în evoluția socială și mișcările de populație”
• Prof. univ. dr. Gheorghe ONIȘORU, primul președinte al Colegiului C.N.S.A.S., „Contextul internațional al afacerii Odoviciuc (ianuarie – aprilie 1945)”
• Dr. Ion BOTOȘ, Președinte Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia, Apșa de Jos, Ucraina, „Muntele Beșicura și rolul lui în viața românilor din dreapta Tisei”
ZIUA II – ora 06.00 – 20.00- vineri
Deplasare cu mașini de teren cu invitații de la simpozion la Vf. Stogu din Munții Maramureșului, la borna Triplex Confinium, care delimita vechea frontieră a României cu Polonia și Cehoslovacia

ZIUA III – ora 06.00 – 20.00- sâmbătă

Deplasare cu mașini de teren cu invitații de la simpozion la Vf. Ignăteasa din Munții Maramureșului (Vișeu de Sus – Prislop – Vf. Ignăteasa)

De menţionat faptul că, spre deosebire de alte asemenea centre de cercetări, cel din Giuleşti are activitate, ba una la nivel înalt. Se întâmplă în mare parte graţie primarului Laurenţiu Batin, cu preocupări evidente, încununate cu masterate, doctorate şi cărţi scrise. A studiat antropologie, etnologie, drepturile omului, teologie şi juridică, e doctor în istorie şi în filozofie. Sesiunea de comunicări a beneficiat de absolut logica şi necesara deplasare la faţa locului, în Munţii Maramureşului cei grei încercaţi de vremuri, de istorie, inclusiv de activitatea recentă a omului. Trebuie menţionat faptul că Giuleştiul, deşi aşezat pe Va­lea Marei, deţine, prin satul aparţinător Berbeşti, suprafeţe de pădure şi păşune în Munţii Maramureşului.