Peste 2,9 milioane de elevi, preșcolari și antepreșcolari au revenit la școală pe 5 septembrie, în cele peste 17.800 instituții de învățământ preuniversitar, dintre care 12.700 nerenovate de ani buni. Iar aceasta nu ar fi singura problemă, mai avem și lipsa dotărilor și infrastructurii educaționale, lipsa manualelor, slaba pregătire a cadrelor didactice, bullying-ul și multe altele.
Însă, ce așteptări să avem când, în România, 32,5% din populație se află în risc de sărăcie sau excluziune socială? Oare acest procent copleșitor nu e rezultatul direct proporțional al lipsei importanței acordată educației? De ce vorbim tot mai des în ultimii ani despre scăderea nivelului calitativ în învățământ?
După cum a declarat și ministrul Sorin Cîmpeanu, învățământul online a fost o ”catastrofă națională”, domnia sa recunoscând că școala a ajuns într-un punct de minim al calității educației în România. Pe plan mondial se vorbește că a dus la pierderea, în medie, a 1,8 ani de școlarizare imposibil de recuperat.
În cadrul Programului-Pilot de Testare Standardizată, desfășurat la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie 2022 – în care au fost testați aproape 165.000 de elevi, din 526 școli din toată țara, de la toate clasele, primare, gimnaziale și liceale, a rezultat că 70% dintre elevii României sunt într-o zonă de risc sau într-o zonă de înțelegere limitată a materiilor.
Adică, pe scurt: azi, 7 din 10 copii sunt analfabeți funcțional. În mediul rural chiar 8 din 10. Cel mult 2 din 100 elevi români se află în zona înaltă a competențelor, sunt creativi și au rezultate foarte bune, având potențial mare de a face performanță după finalizarea școlii. Sunt elevii pe care îi vedem premiați la olimpiadele internaționale și, de cele mai multe ori, meditați în privat. Însă, oare, câți dintre aceștia vor alege să rămână în țară?
Anul acesta mai mult de unul din 4 elevi de clasa a XII-a nu s-a înscris la bacalaureat, mai exact 26,7%. Însă, situația e mai gravă dacă dăm timpul înapoi cu 12 ani… fiindcă rezultă că 45,4% dintre liceeni nu termină liceul cu o diplomă de absolvire.
Referitor la mediul universitar, în România, în 2019, erau 37 de universități private. În 2010 erau 52. În universitățile private mai studiază astăzi doar 65.000 de studenți. În urmă cu 10 ani erau peste 230.000. Această situație nu se întâlnește numai în universitățile private, ci și în cele de stat. De ce? În practică s-a dovedit că diplomele pe bandă rulantă acordate unor studenți, în fapt mediocri, nu le asigură un job constant și bine plătit, de aici și dezamăgirea aferentă și scăderea interesului absolvenților de liceu pentru învățământul superior, majoritatea optând pentru munca de jos bine plătită în afara țării.
