Întâlnirea cuvintelor alese

0
63

Și a fost binecuvântata cinstire a Poetului Mihai Eminescu, marcând data de 15 ianuarie, ziua lui de naștere, în anul 1850. Am tresărit că evenimentul nu a fost trecut cu vederea, mai ales de școli și licee, unde dascăli cu simțul datoriei profesionale au stârnit în elevi sentimentul eminescian al ființei noastre naționale și în Maramureș. Luni, 16 ianuarie, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare (director dr. Teodor Ardelean) am avut parte de o manifestare cu nimb aparte. Elevi și profesori, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, din Baia Mare, au oferit o formă atractivă, vibrantă, inspirată, a cinstirii Poetului. Am avut parte de o mirabilă întâlnire cu alesele cuvinte ale Limbii Române, de la poezia eminesciană, la creațiile elevilor.
Au recitat din Eminescu, au citit din poemele lor, au pus pe portativ teatral atmosfera vieții Poetului, ba ne-au oferit și un documentar irizat, pornind de la poemul Luceafărul. Liniștea codrilor, energia gândurilor, farmecul discret al meditației. Centrul de gravitate a fost Cenaclul cultural „Voci eminesciene” și grupul vocal cu același nume. Atenția sporită a tinerilor pentru destinul cuvintelor mi-a dat încredere că nu mă îndepărtez prea mult de fascinantele culori ale lacrimei și bucuriei. Când le-am spus că ceea ce nouă ni se pare de aer, în fond este trup aurit din cerul lumii apropiate, au înțeles că, ele, cuvintele sunt ființe. Se nasc, trăiesc și mor. Dar nu mor, deoarece oamenii au nevoie de ele ca de propria respirație. Și mai ales de cuvintele alese, care se întrupează în poezie.
Alumnii eminescieni au înțeles asta, iar profesorii au făcut din catedră altar de miruire a cuvintelor alese. Cuvintele, dacă sunt bine ocrotite, pot avea soarta munților. Se tocesc greu și miraculos, ca andezitul. Ele aud cum bate inima din piatră. Cred că suntem într-o vreme în care furtuni din patru vânturi se abat asupra cuvintelor temerare. Doresc a spune că armonia cuvintelor are mulți dușmani. Dar elevii eminescieni le sunt prieteni. Să nu credeți că tăcerea ar fi în opoziție cu rostirea. Nu, tăcerea este tocmai odihna cuvintelor. Câteodată, cuvintele sunt mai omenoase decât cei care încearcă să le deșurubeze din matca lor. Din înțelepciunea lor dobândită prin vreme. Marea fericire, a multor oameni, este tocmai întâlnirea cu magia cuvântului.
Dragă mi-a fost uimirea elevilor și dascălilor sub steaua lui Eminescu! Am ascultat, parcă printr-o pâlnie cerească, cât de miraculos sună cuvântul eminescian prin vocea acestor tineri. I-am privit în față când se rosteau. Mi-am dat seama că avem șanse să trecem cu bine și acest fluviu. Ele, cuvintele, sunt revederi mărețe cu sentimentele profunde. Ca o firească minune, în așezarea gândurilor, parcă l-am văzut chiar pe Eminescu printre tinerii eminescieni. Mai mare bucurie a închipuirii nu mi-a trebuit. Aidoma ochiului, cuvântul vedea lumina, sufletele dăruite ale tinerilor și ale dascălilor care i-au îndrumat. Că fără farul luminător, curajos, devotat, înțelegător al celor de la catedră nu este reușită. Că dascălul este făclia care se stinge luminând, spunea istoricul jertfit.
Acolo, în Sala Bibliotecii cu rang național, din Baia Mare, am înțeles că lumea aceasta, atât de comentată, are oaze salvatoare. Port în mine orgolioasa privire a tinerilor eminescieni și a dascălilor lor, care m-au încurajat să scriu acest text. Sunt, alături de ei, purtător de Cuvânt prin lume. Că el, Măria Sa, a fost la începutul lumii. Măreață trudă să-i îndrumi pe cei tineri să afle ce este dincolo de coaja Cuvântului. Ar trebui să am un catalog pentru a scrie în el toate numele celor care l-au fericit pe Eminescu, în acest context. Și, totuși, aproape de cercul miraculos au fost profesoarele Monica D. Cândea, cu arta Cuvântului, și Alina Andreicuț, cu grupul vocal eminescian. Și ceilalți dascăli inspirați, cărora le rămân recunoscător pentru cinstirea lui Eminescu, patronul spiritual al Colegiului lor. Și invitații, personalități ale culturii și școlii maramureșene, au împlinit ziua minunată din inima lunii ianuarie.
Da, au fost și alte întâmplări minunate în Maramureș de Ziua lui Eminescu, devenită pe bună dreptate Ziua Culturii Naționale, dar eu am relatat de la fața locului. Mai ales că am avut întâlnire cu alese Cuvinte ale Limbii Române. Un lucru minunat în ziua de astăzi.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.