Pentru prima dată în istorie, Ministerul Educaţiei alocă peste 1 miliard de euro pentru dotarea şcolilor şi a unităţilor conexe cu mobilier, materiale didactice, laboratoare de informatică şi de ştiinţe, cabinete şcolare, ateliere de practică şi cu echipamente IT. Ioana Dunca, consilier la Ministerul Educaţiei, oferă, în exclusivitate, detalii despre stadiul apelurilor aflate sub cupola PNRR, gradul de atragere a fondurilor, precum şi orizontul de aşteptare pentru finalizarea investiţiilor. Nu în ultimul rând, expune şi situaţia din Maramureş a proiectelor PNRR pentru Educaţie.
Resurse importante pentru sprijinirea şcolilor
Reporter: Care sunt principalele scheme de granturi PNRR prevăzute pentru Educaţie?
Ioana DUNCA: Ministerul Educaţiei are alocat unul dintre cele mai mari bugete din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi anume 3,6 miliarde de euro pentru grădiniţe, şcoli, universităţi, palate şi cluburi ale copiilor. Deci vorbim despre resurse importante cu care se pot sprijini în mod real şcolile din România. Trebuie să menţionez că peste 400 de milioane de euro sunt deja contractate, pe două jaloane: reducerea abandonului şcolar şi digitalizarea universităţilor. Prin urmare, se fac paşi importanţi pentru sistemul educaţional românesc. În paralel, am mai lansat un apel pentru susţinerea tehnologiei avansate în şcoli. Acesta vizează înfiinţarea în fiecare liceu, colegiu, şcoală profesională, precum şi în palatele şi cluburile copiilor, a unui laborator inteligent („smart lab”), prin dotarea cu echipamente digitale specifice unei săli de curs de tip STIAM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie, Arte şi Matematică, n.r.). În plus, cel puţin 120 de unităţi de învăţământ secundar superior vor putea beneficia de un al doilea laborator inteligent, dacă numărul de elevi înscrişi în anul şcolar 2022-2023 este de minimum 500. Alocarea financiară totală a apelului de proiecte este de peste 117 milioane de euro. Un alt apel de proiecte extrem de important este cel care are drept obiectiv dezvoltarea şi dotarea consorţiilor profesionale integrate, menit să dezvolte învăţământul profesional atât prin creşterea numărului de domenii de calificări şi de absolvenţi, cât şi prin asigurarea unui parcurs educaţional complet pentru elevii înscrişi în învăţământul profesional dual. Mă refer aici la „Programul-pilot pentru dezvoltarea consorţiilor regionale pentru învăţământ dual” – extrem de important, aşa cum am mai menţionat anterior. Cel mai mare apel lansat este cel pe dotări. Pentru prima dată în istorie, Ministerul Educaţiei alocă peste 1 miliard de euro pentru dotarea şcolilor şi a unităţilor conexe, cu mobilier, materiale didactice, laboratoare de informatică şi de ştiinţe, cabinete şcolare, ateliere de practică şi cu echipamente IT, în raport cu viziunea proiectului „România Educată”.
În curând, se vor lansa şi alte apeluri
I.D.: De asemenea, am lansat apelul competitiv de proiecte pentru „Dezvoltarea serviciilor de educaţie timpurie complementare”. Scopul acestuia este de a creşte calitatea serviciilor de educaţie timpurie, de a îmbunătăţi ratele de participare atât la nivel antepreşcolar, cât şi la nivel preşcolar, prin deservirea de până la 20.000 de copii, provenind din grupuri defavorizate. Alocarea financiară totală a apelului de proiecte este de 103 milioane de euro, iar valoarea maximă a grantului per proiect este de 250.000 de euro. Un alt apel de proiecte vizează construirea şi dezvoltarea unei reţele-pilot de şcoli verzi. Prin intermediul acestui apel, unităţile administrativ-teritoriale pot obţine granturi atât pentru reabilitarea unităţilor de învăţământ existente, cât şi pentru construirea unor noi unităţi de învăţământ, la standarde europene. Desigur, nu ne vom limita doar la modernizarea clădirilor, deoarece conceptul de „şcoală verde” prevede şi un curriculum adaptat, precum şi activităţi practice cu tema schimbărilor climatice şi grija pentru mediu.
R.: Momentan, care sunt apelurile de finanţare pentru care pot aplica unităţile de învăţământ?
I.D.: Luna trecută s-a închis ultimul apel pe care l-am avut lansat, cel referitor la dezvoltarea serviciilor de educaţie timpurie complementare. În curând, vom lansa şi alte apeluri ce vizează, de exemplu, asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spaţii de recreere), construirea şi dezvoltarea unei reţele-pilot de şcoli verzi şi reducerea abandonului şcolar (PNRAS, runda a II-a), ultimele două au fost deja în consultare publică.
Peste 2.500 de proiecte, peste 5.700 de posibili beneficiari
R.: Care e, până acum, gradul de atragere a fondurilor din PNRR pentru Educaţie de către unităţile de învăţământ/ unităţile administrativ-teritoriale?
I.D.: Gradul de atragere a fondurilor din PNRR este unul foarte ridicat şi ne bucură acest lucru. De exemplu, la închiderea celui mai mare apel pentru dotarea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a unităţilor conexe au fost depuse peste 2.500 de proiecte, ceea ce înseamnă peste 5.700 de posibili beneficiari, dintre care peste 2.400 de posibili beneficiari din zone defavorizate. De asemenea, în cadrul apelului PNRAS I, au fost depuse 1.404 proiecte, pentru dezvoltarea serviciilor de educaţie timpurie complementare au fost depuse 100 de proiecte, iar pentru apelul privind digitalizarea universităţilor şi pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului au fost depuse 63 de proiecte. În cadrul apelului de proiecte ce are ca obiectiv dezvoltarea şi dotarea consorţiilor profesionale integrate au fost depuse 29 de proiecte, iar pentru dotarea cu laboratoare inteligente a unităţilor de învăţământ secundar superior, a palatelor şi a cluburilor copiilor au fost depuse 1.130 de proiecte.
R.: Care este orizontul de aşteptare pentru finalizarea investiţiilor prin PNRR în sistemul de educaţie preuniversitar? Cum ar trebui să arate reţeaua şcolară naţională la finalul implementării acestor proiecte?
I.D.: Ţintele şi jaloanele din PNRR au termene diferite, dar toate reformele şi investiţiile trebuie finalizate până în anul 2026. În ceea ce priveşte infrastructura educaţională şi dotarea aferentă, la finalul investiţiilor, aceasta trebuie să fie una modernizată, adaptată tendinţelor demografice şi socio-economice pentru a contribui la creşterea performanţei sistemului de educaţie din România. Pe lângă partea de infrastructură şi dotări, reformele PNRR vizează şi alte zone esenţiale pentru sistemul educaţional, dintre care amintesc: creşterea accesului la educaţia preşcolară, asigurarea echităţii, restructurarea sistemului de învăţământ profesional şi tehnic, asigurarea îmbunătăţirii competenţelor, inclusiv a competenţelor digitale, programe de incluziune socială şi oferirea de şanse egale la educaţie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi a analfabetismului funcţional, digitalizarea procesului educaţional şi îmbunătăţirea managementului sistemului de învăţământ.
160 de unităţi de învăţământ din Maramureş vor fi dotate prin PNRR
R.: În ce măsură noile legi ale Educaţiei vor fluidiza implementarea reformelor şi investiţiilor prevăzute de PNRR?
I.D.: Noile legi ale Educaţiei cuprind reforme mult aşteptate şi binevenite pentru sistem. Pachetul de legi (Legea învăţământului preuniversitar şi Legea învăţământului superior) are la bază proiectul „România Educată”. Aceste legi sunt corelate cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Totodată, legile Educaţiei sunt jalon în PNRR şi trebuie adoptate într-un timp cât mai scurt.
R.: Cum se prezintă situaţia în Maramureş privind PNRR?
I.D.: La nivelul judeţului Maramureş, s-au depus proiecte pentru 160 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică pentru dotarea cu mobilier, materiale didactice, laboratoare de informatică şi de ştiinţe, cabinete şcolare, ateliere de practică şi cu echipamente IT. Cererea de finanţare pe acest apel este de peste 16 milioane de euro. Mai concret, proiectele depuse prevăd, de exemplu, dotarea a peste 2.800 de săli de clasă şi săli pentru activităţi extraşcolare din unităţile conexe cu echipamente digitale pentru organizarea învăţării în mediul virtual, dotarea a peste 2.800 de săli cu mobilier şi materiale didactice, dotarea a peste 400 de cabinete pe discipline, cabinete de asistenţă psihopedagogică, săli de sport etc. Tot la nivelul judeţului Maramureş, s-au depus proiecte pentru aproape 50 de unităţi de învăţământ în vederea dotării cu laboratoare inteligente („smart lab”). De asemenea, s-au depus în jur de 30 de proiecte şi pe Schema de Granturi Programul Naţional Reducerea Abandonului Şcolar – runda 1 (PNRAS I), dar şi pentru dezvoltarea şi dotarea de consorţii profesionale integrate care să contribuie la dezvoltarea învăţământului profesional, atât prin creşterea numărului de domenii de calificări şi de absolvenţi, cât şi prin asigurarea unui parcurs educaţional complet pentru elevii înscrişi în învăţământul dual.
