Și a fost și ziua de 14 august 2023, ajun de Sfânta Maria Mare, când la Săliștea de Sus s-a desfășurat Simpozionul Cultură și Civilizație Românească în Maramureș. După cincisprezece ani, energia intelectuală nu a scăzut, diversitatea temelor a sporit. Profesorul Simion Iuga, coordonatorul Simpozionului, și prof. univ. dr. Nicolae Iuga și în acest an, cu pricepere și istețime, au asigurat liantul subiectelor propuse de participanți. Cu comentarii adecvate, primarul Ștefan Iuga, sincer atașat de această întâlnire consecventă valoric, a rostit cuvântul de deschidere. Apoi a fost evocată personalitatea academicianului Ionel-Valentin Vlad, fost președinte al Academiei Române, la împlinirea a 80 de ani de la naștere. Au ținut să fie la Simpozion doamna dr. Adriana Vlad, profesor universitar, soția academicianului evocat, și doamna dr. Ana Vlad, regizor, fiica lui. În alocuțiunile lor au creionat portretul omului de familie, dar și contribuția regretatului academician la dezvoltarea științei românești.
Despre implicarea academicianului Vlad, cu rădăcini maramureșene (Borșa, Săliștea de Sus), au mai vorbit profesorii Simion Bogîldea și Simion Iuga. Memoria fostului coleg de fotoliu academic a fost pusă în rama prezentului de acad. Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, care ne-a trezit atenția și cu provocările științei din acest secol și acad. Emil Burzo, o prezență consecventă la Simpozion. Domnul Burzo ne-a adus aminte de luptătorul pentru ființa națională, Gavril Man de Boiereni. Universitarul Pompei Cocean ne-a prezentat strategii de dezvoltare a orașelor mici, studiu de caz Săliștea de Sus. Universitarul Nicolae Iuga a conferențiat despre înființarea Despărțământului ASTRA la Vișeul de Sus, iar drd. Lazăr Năsui ne-a amintit despre Diploma din 20 octombrie 1860, prima Constituție de după revoluțiile din 1848-1849.
Dr. Maria Meze a decupat din preocupările ei bine documentate atmosfera în care se desfășurau adunările generale ale Despărțământului central județean Maramureș al ASTREI în perioada interbelică. Generalul (r) dr. Alexandru Leordean a evocat figura legendară a dr. Gavrilă Iuga, un personaj dârz, dar și tragic al Maramureșului. A fost conștiința limpede a avântului național, dar și o jertfă a istoriei. Subiectul prof. Mihaelei-Cristina Gherheș a trezit curiozitate, deoarece se referea la cârciumile din Maramureș în perioada interbelică. M-a bucurat preocuparea tânărului Ioan Boroica, prezent la Conferință cu o temă referitoare la demografie și genealogii familiale din comunitatea etnologică din Glodul Maramureșului în secolul al XIX-lea, iar dr. Ioan Boroica, senior, ne-a adus date documentare despre Composesoratul Săliștea de Sus între anii 1900-1948.
Universitarul clujean Matei Pop a ținut să marcheze un veac de la apariția monografiei compozitorului, muzicologului și folcloristului Bela Bartok – „Volksmusik der Rumanen von Maramureș”, Munchen, 1923. Da, cu mijloacele moderne, am ascultat înregistrările de pe fonograful Edison, făcute de Bartok în Maramureș. Neobosit și atent cu istoria locului, profesorul, poetul dr. Ion Petrovai a cinstit memoria profesorului, medicului Gheorghe Bilașcu, părintele învățământului stomatologic universitar din România, la 160 de ani de la naștere. Dr. Timur Chiș a făcut portretul profesorului și preotului Grigore Balea de Ieud. Care mi-a fost și mie profesor la Liceul Pedagogic din Sighetul Marmației.
Despre chiaburii din Maramureș, cu aplecare spre Săliștea de Sus, ne-a vorbit dr. Ilie Gherheș. Preotul dr. Vasile Iusco ne-a urcat în Munții Țibleșului, pe urmele rezistenței anticomuniste. Etnologii Pamfil și Maria Bilțiu ne-au amintit riturile, practicile magice și etnoiatrie în păstoritul maramureșean. Măriuca Verdeș a prezentat cămeșa maramureșeană de ieri și de azi. Dr. Adelina Emilia Mihali ne-a reamintit prenumele provenite din diminutive. Cu observația că în ultimele decenii au dispărut din onomastică mai multe prenume întâlnite în Maramureș. Cum ar fi Doca, sau Nuțuca.
Eu am vorbit despre spiritul academic imprimat acestei manifestări prin ani. De aceea rămân prietenul fundamental al orașului Săliștea de Sus. Mulțumesc autorităților pentru recunoașterea acestui sentiment dăruit din suflet și cuvânt. Și în acest an a fost prezent copilul Vlad Leordean, care, cu răbdare de matur, a asistat la desfășurarea lucrărilor. Cu pofta vorbirii și sprinteneala minții, ne-a spus ce înseamnă întâlnirea de la Săliștea de Sus pentru el. Și anul acesta, ca anul trecut, Vlad a încheiat lucrările Simpozionului.
Se cuvin mulțumiri gazdelor de la „Popasul Izei.” Pentru mine, dar nu numai, manifestarea face exerciții de admirație întru cultură, respect pentru ținuta științifică, dând solemnitate academică și strălucire spațiului nobil unde se desfășoară. Cu adevărat, ediția a XV-a a Simpozionului s-a convertit într-o măreață întâlnire. Ne vedem la anul care vine!
