De Ziua Francofoniei şi implicit Ziua Internaţională a Fericirii, profesor dr. Daniela Sitar-Tăut i-a fericit pe cititori cu o traducere după un roman al lui Jules Verne. Este vorba de prima traducere în limba română a romanului „Contele de Chanteleine.
Un episod din Revoluția franceză” de Jules Verne. Volumul a apărut la editura pe care o manageriază, Actaeon Books, iar prefața este semnată de Alexandru Buican. Coincidenţă interesantă: cartea în limba română a fost lansată la 160 de ani de la publicarea romanului francez al lui Jules Verne.
„O carte de capă şi spadă cu apă de trandafiri”
Anul trecut, Daniela Sitar-Tăut lansa în mediul cultural de la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare o carte voluminoasă de critică literară. De data aceasta, prof. dr. Daniela Sitar-Tăut a venit cu o carte mult mai accesibilă pentru lecturat, un roman „de capă şi spadă”. Este o carte ce se citeşte cam în 3-4 ore, potrivit profesorului Nicolae Weisz, aşa că e un motiv încurajator chiar şi pentru liceeni de a da la o parte Tik-Tok-ul şi reţelele de socializare, optând pentru lectura romanului vernian.
„Avem în mijlocul nostru o personalitate extrem de complexă, polivalentă, cu multiple preocupări, care este deopotrivă critic literar, traducător, un dascăl pasionat de călătorii şi metode neconvenţionale de a se raporta la această profesie şi director la Actaeon Books. Este un roman de capă şi spadă. Cărţile de capă şi spadă au locul şi rolul lor în a forma tinerele generaţii”, a punctat managerul Revistei de Cultură „Nord Literar”, Dana Gagniuc-Buzura.
Despre romanul tradus de Daniela Sitar-Tăut, prof. Nicolae Weisz, traducător şi membru al Uniunii Scriitorilor din România spune că este unul „cu apă de trandafiri”, romantic, dar şi unul „sângeros”.
„Este exact ca şi în celebrele filme de capă şi spadă. Este şi un roman cu apă de trandafiri, lacrimogen, dar cu pete serioase de sânge pentru că avem multă bătaie în acest roman. Luptele se dau între regalişti cu republicanii. Există o anumită cursivitate a traducerii. E un roman care are 138 de pagini, îl puteţi citi pe parcursul a 3-4 ore”, a punctat Nicolae Weisz.
Cât despre autorul romanului, Nicolae Weisz îl cataloghează ca fiind „un scriitor fenomen, dar nu un scriitor fenomenal. Nu are nişte virtuţi stilistice deosebite. A scris multe romane catalogate ştiinţifico-fantastice. Felul în care scrie acest roman se poate pune uşor alături de romanele lui Alexandre Dumas. Romanul a apărut sub forma unui roman foileton într-o gazetă franceză a vremii. S-au făcut multe filme după romanele lui Jules Verne, benzi desenate, chiar şi în România s-a făcut un film după un roman al lui Jules Verne, Doi ani de vacanţă, în 1974, de Sergiu Nicolaescu. Dacă ar fi să alcătuim un clasament al celor mai traduşi scriitori din lume, primii trei sunt englezi şi al patrulea e un francez, Jules Verne”.
Cu acest roman, e „spartă puţin monotonia acestei lumi tehnologice”
În acest roman, Jules Verne se arată a fi un regalist convins. A fost contemporan cu sfârşitul revoluţiei franceze. Romanul acesta a apărut în volum abia în 1971. Am mai găsit vreo 10 romane care nu sunt traduse în limba română, aşa că, suflecaţi-vă mânecile…
Pentru poetul, jurnalistul şi redactorul-şef al revistei „Nord Literar”, Gheorghe Pârja, lansarea cărţii a fost un moment prielnic pentru a-şi aminti de anii adolescenţei când „evada” în universul cărţilor lui Jules Verne.
„Când am fost ca voi nu trăiam în oraş. Când am fost ca voi trăiam într-o bibliotecă de la ţară. Când am fost ca voi am citit Jules Verne. Şi a fost prima mea ieşire, evadare dintr-un spaţiu rustic înspre o închipurire pe care nu ştiam că există, că vreodată voi ajunge să o văd cu ochii mei sau să pipăi Nottre Dame cu mâna mea. Mie mi-a folosit la evadare, la această extraordinară călătorie, la început în imaginar, apoi mi-am dat seama că multe din personajele lui Jules Verne sunt reale. M-am format la şcoala lui Jules Verne, Alexandre Dumas, Eugene Sue. Această carte are şi parte de istorie, provocatoare şi necesară pentru voi. Daniela Sitar-Tăut a spart puţin monotonia acestei lumi tehnologice necesară până la un punct, dar cam neobişnuită cu spiritul meu”, a adăugat Gheorghe Pârja.
La rândul său, prof. Rodica Mone, preşedintele Asociaţiei Profesorilor Francofoni din România, filiala Maramureş a vorbit despre Ziua Francofoniei, iar traducătoarea, Daniela Sitar-Tăut a completat intervenţiile cu câteva curiozităţi despre Jules Verne şi detalii despre romanul tradus de ea.
În cadrul evenimentului, cei prezenţi au putut să asculte câteva fragmente din roman, citite de elevele de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Baia Mare. De asemenea, au putut fi admirate desenele elevilor inspirate de „Les Voyages Extraordinaires”.
