Odată cu apropierea sezonului estival, chemarea mării pune stăpânire pe copii și părinți. Foarte bine, dacă vor să meargă, de ce la alte mări și nu la marea noastră? Din informațiile care circulă în media și spațiul public, reiese că în stațiunile de pe litoralul nostru, serviciile nu se ridică la nivelul prețurilor exagerate, practicate de hotelieri. Adică, în patru luni de sezon, ei vor să câștige precum confrații lor de pe alte meleaguri. Unde clima, timp de opt sau nouă luni, oferă condiții aproape de vară continuă. Apoi din motive ce țin de distanță și trafic pentru românii din nordul țării, plecarea la mare în weekend nu este avantajoasă. Surse credibile mai spun că până și serviciile oferite de litoralul bulgăresc sunt mult mai bune decât ale vecinului românesc. Situație în care românii apelează pentru locații din Grecia, Turcia, Tunisia sau Egipt. Nu știu, poate că turiștii români au dreptate. Eu pot să redau impresii din Hurghada, stațiune din Egipt preferată de români. Pe o distanță de cel puțin 20 km, în zonă s-au construit peste 300 de hoteluri relativ noi, cu investiții străine, amortizate în cel mult cinci ani. Investitorii au profitat de căderea comunismului și au pus bazele turismului popular, accesibil categoriilor cu venituri medii, provenite din fostele țări socialiste. Stațiunea este de lux, dar nu exotică, încât să fie solicitată de mari vedete sau de bogații lumii. Într-o atmosferă relaxată, am înțeles că românii activi sau pensionari nu sunt atât de săraci, însă le place autovictimizarea. Câțiva băimăreni au spus că au fost în Turcia cinci ani la rând, iar în Hurghada au venit în același hotel pentru a patra oară. O familie de tineri trecuți măcar prin gimnaziu a susținut că se află la Marea Roșie, nu la Marea Mediterană. Majoritatea turiștilor ajunși pe meleaguri străine sunt interesați să cunoască oameni și locuri noi și obiceiuri neîntâlnite în țara de origine. Cert este că în Egipt, realitatea străzii nu seamănă cu cea văzută de pe terasa sau piscina hotelurilor de cinci stele. Orașul Hurghada, reședința județului, are în jur de 500.000 de locuitori de diferite confesiuni religioase, ce conviețuiesc în pace și liniște, din care majoritatea lucrează în industria turismului. În oraș, contrastele sunt vizibile, clădiri aflate în construcție și neterminate alternează cu altele abandonate sau cu terenuri virane, pline de moloz și gunoaie. În Egipt, salariul mediu este de 300 E, 5 l de benzină costă doar 1 E, iar un apartament cu două camere e 50.000 E. În oraș, drumurile sunt bunicele, iar șoferii și pietonii, indisciplinați. Ca obiective turistice, pot fi vizitate fabrica de parfumuri și moscheea, una dintre cele mai mari din Egipt. Pe bună dreptate, străinii asociază numele țării cu capitala Cairo și construcțiile faraonice din împrejurimi. Și a celor două personaje Nefertiti și Tutankhamon, ce aparțin civilizației egiptene, unică în istoria antică a omenirii. Din motive obiective, nu m-am considerat un turist împlinit. Plecarea în excursie spre marile obiective se face în crucea nopții, iar distanța mare, oboseala, căldura din timpul zilei și revenirea la hotel la ceas de noapte târzie pentru oameni în vârstă și familii cu copii sunt provocări greu de acceptat și suportat. De aceea, împreună cu familia Covaci, și ei băimăreni, am optat pentru o excursie de o zi pe un mic vas de croazieră Eden Paradis (Insula Paradisului), unde prețurile produselor te pot paradi de bani. Cei care ajung în Egipt pe timpul vacanței ar fi bine să țină seama de câteva detalii neprecizate de agențiile de turism. Formalitățile de intrare, dar mai ales de ieșire din țară sunt greoaie, obositoare, cu nenumărate controale. La plecarea din țară, în aeroport bagajele trebuie înfoliate, iar procedura costă 5 euro. În bazar, prețurile tuturor produselor sunt fixe în euro sau dolari, deci nu pot fi negociate. Mare atenție la unele cutii cu dulciuri al căror termen de garanție ar putea fi expirat. În hotel, personalul este format numai din bărbați tineri, harnici și receptivi la solicitările turiștilor. La restaurant, dacă chelnerilor le oferi un euro sau un dolar, te țin minte tot sejurul. Înapoierea restului cu ocazia unor servicii poștale nu stă în obiceiul personalului. Situație în care turiștii e bine să aibă cât mai mult mărunțiș în euro sau dolari. Pentru viitor, agențiile de turism din Baia Mare și Satu Mare ar putea conveni cu partenerii egipteni, încât zborul de Egipt să aibă loc în timpul zilei, nu seara, la ora 20.00. Nu am înțeles dorința familiilor tinere cu copii mici de a da curs unei aventuri departe de casă și țară. Context în care riscurile îmbolnăvirii sunt mari, iar vacanța, în loc să aducă bucurie, poate deveni un coșmar. Eu exprim doar un punct de vedere, în rest, tinerii au părinți în măsură să le dea sfaturi bune. Câtă vreme în România turismul are de suferit, precum întreaga economie, Egiptul și alte țări vor rămâne destinații pentru românii care măcar timp de o săptămână vor să trăiască în liniște, detașați de circul interminabil din propria țară.
prof. Vasile ILUȚ
