Arhiepiscopul Justinian Chira s-a născut la 28 mai 1921, în satul Plopiș, comuna Șișești din județul Maramureș, dintr-o familie de țărani evlavioși, la botez, primind numele de botez de Ioan. A intrat în mănăstire în 12 martie 1941. După un an, la 2 martie 1942 este tuns în monahism și primește numele Justinian.
După ce starețul Nifon Matei a trecut la cele veșnice, în locul lui este numit, la data de 25 iunie 1944, tânărul ieromonah Justinian Chira, care, la vârsta de 23 de ani, a preluat această funcție într-o perioadă foarte grea pentru mănăstiri. Pentru meritele sale în conducerea mănăstirii, la propunerea Episcopului Teofil Herineanu al Vadului, Feleacului și Clujului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl ridică la rangul de arhimandrit. Tot la propunerea Episcopului Teofil Herineanu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl ridică la treapta de arhiereu, la data de 9 iunie 1973, fiind hirotonit ca episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, la 9 septembrie 1973, și primind numele de ”Maramureșeanul”. După revoluția din 1989 s-a reînființat Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului, astfel încât la data de 22 septembrie 1990, Adunarea Națională Bisericească îl alege episcop în fruntea acestei eparhii, iar la 11 noiembrie 1990 este întronizat la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare (vechea Catedrală), de către Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Antonie Plămădeală – Mitropolitul Ardealului.
Din cuvintele arhiepiscopului Justinian Chira:
„Nu cunosc altă bucurie adevărată, vie, în afară de bucuria care a răsărit pe pământ din mormântul din care, a treia zi, a înviat Iisus Hristos”
„Ascult clopotele și mă cutremur, le ascult și mă înfior, le ascult și mă gândesc la puterile întunericului de pe pământ și de sub pământ, din infern, care se luptă și ar face orice să tacă clopotele și să se lase peste tot pământul o tăcere infernală”.
„Toți suntem răspunzători pentru toți copiii lumii care s-au născut ca să devină fiii luminii, fiii zilei, fiii lui Dumnezeu…”
„Suntem datori să ne rugăm și să binecuvântăm și pe cel drept, dar și pe cel nedrept și, mai ales, să-i privim pe toți cu încredere, cu milă și cu dragoste”.
„Pentru cei ce au credință în Dumnezeu nu există singurătate! Singurătatea este un infern, un iad, pentru cei ce nu îl au pe Dumnezeu”.
(Cuvintele Părintelui JUSTINIAN, un breviar alfabetic, ediție comemorativă realizată de pr prof. Radu Dorin Micu)
