Sătucul minuscul Jugăstreni • Locul unde se aude cum cresc brazii!

3
3613

Bine ascuns pe un drum odinioară de necirculat, între Boiu Mare și Vima Mică, de asemenea ascuns de la drum între dealurile dintre Maramureș și Sălaj, sătucul Jugăstreni e unul dintre cele mai mici din Maramureș și din România. Interesant, n-a fost așa dintotdeauna. Localnicii ne spun, după ce am început noi, heirupiști, să numărăm case locuite și părăsite cam în număr egal, că aici au fost 60 de numere de casă. Jugăstreniul e datat în 1603, a avut de-a lungul timpului locuitori mai mulți, recensămintele recente au dat 43, apoi 35 de locuitori, în 2021.

În realitate, în sat auzi musca. Vorbim cu un localnic ce se pune pe numărat și obține… 27 de locuitori, la mod real. La concurență directă cu cătunul Chioar din Remetea Chioarului, cu observația că acolo populația crește datorită caselor de vacanță. Crește și nu prea, doar în weekend. Dar revenind la Jugăstreni, aflăm după cum urmează. Că tocmai se montează stâlpi și rețea de fibră optică. De care sunt recunoscători, dar ei tot nu au apă! În continuare, are loc o stranie procesiune, zilnică, spre izvorul carstic din marginea satului Românești, de unde cară apă cu cuburi, pentru animale și pentru nevoile casnice. Apa le era mult mai importantă! La izvor, unde am fost să ne umplem și noi bidoane, debitul e mare, ar ajunge pentru o comună întreagă, nu pentru două sate. Culmea, deși zona e carstică și foarte instabilă, izvoarele oricând pot intra în subteran sau dispărea ori ieși la suprafață, cineva a deschis carieră fix dea­supra izvorului. Puțină inconștiență n-a stricat nimănui…
Jugăstreniul își ia numele de la copacul jugastru, care din păcate e pe cale de dispariție. Mai este ici-colo, dar nu mai e nicăieri codrul de jugastru ce a dat numele satului. Jugastrul este un arțar de câmp, cu lemn tare și alb, cu scoarță roșiatică, odinioară folosit la mobilă, unelte agricole și căruțe. Așa liniștit cum e, satul are viață, cu sau fără voie. Oameni din afară, apoi localnici, au înființat aici cinci plantații de brazi de Crăciun, ce iarna iau calea piețelor și târgurilor, o idee excelentă. Pe de altă parte, liniștea de pus în ramă a sătucului a adus și vizite nedorite: au avut deja un atac de urs la vițeii lăsați în câmp și revin efectivele de mistreți de odinioară, ce afectează culturile de subzistență.
I-am întrebat însă pe interlocutorii noștri dacă ar pleca totuși din satul ce se împuținează vizibil. Nici vorbă. Au servicii la oraș și cu atât mai mult prețuiesc ce au aici. E unul din satele minuscule ale Maramureșului care merită pus în ramă. Și mai avem!

3 COMENTARII

  1. Bună. Mergeți până în comuna Mureșul Mare in loc .Stejera . . Filmați ,analizați, după care întrebați la primărie de problemele locuitorilor din sat. Tot un sat cătun ,pentru mine cel mai frumos, dar părăsit și uitat de autorități. Cuvintele sunt de prisos.

  2. Mda , într-o mână ai dreptate cumetre… Unii aud cum cresc brazii , pământenii observă că la modă în mediul rural este costumul din lemn de brad( populație înbătrânită)…Dacă tot te-ai apucat de explorat cătune și văgăuni, atunci este ușor de răspuns la întrebare… De ce comunități atestate de sute de ani , dispar de pe hartă într-o ,,democrație,, discutabilă de câteva decenii ?!…

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.