Simulare. Simulare? Cum ar arăta comasările în Maramureș?

În contextul actual, comasările de comune NU vor avea loc. Nu există voință politică și mai există o mare opoziție la idee. De fapt, nici nu ne interesează în mod deosebit ideea de a lăsa o comună tradițională, fie ea mică, fără personalitate. Cât exercițiul deja cunoscut: comunele mari și orașele înfloresc. Vezi Dumbrăvița, Copalnic Mănăștur, Fărcașa, Ruscova, Repedea, Moisei etc. Oportunitățile sunt mai mari, „se vede” ce se lucrează, se simte. Comasarea tocmai o fac vecinii sătmăreni Hodod și Socond. Adică e posibil chiar și benevol.

În simularea noastră nu vom publica păreri ale primarilor. Le avem. Chiar i-am întrebat, dar le facem necazuri, ei se presupune c-ar trebui să fie protectori, ba trup și suflet orientării partidelor din care provin. Am primit răspunsuri de la „Să își facă ei ordine la ei, la centru, apoi să vină aici. Cu ce-i deranjăm?”, la „Da, ar fi nevoie. Eu aș fi de acord. Nu se poate așa, să ne tot târâim”. Am primit inclusiv calcule simple, cum s-ar descurca o comună fără viceprimar sau fără jumătate din consiliul local. Începem din nord, cu supoziții. Inclusiv cu specificul locurilor. În nord-vest, am avea o primă anomalie. Odinioară, săpânțenii refuzau și trimiteau de-acasă tinerii ce ar fi vrut să se căsătorească cu maghiari din Câmpulung la Tisa sau cu ucraineni din Remeți. Ca să nu împartă averea, terenul… Acum, ar avea logică o comună cu Remeți, Săpânța, Câmpulung la Tisa. Toate istorice… La Sighetu Marmației s-ar lipi, fără probleme, atât Sarasău cât și Bocicoiu Mare sau Vadu Izei. Sunt oricum gata lipite, fizic. Cele două Rone, chiar dacă una e românească și cealaltă ucraineană, la fel, are logică. De asemenea, Petrova cu Bistra și cu Leordina, doar că… aici în 1989 a fost ditamai revolta, împotriva unei asemenea uniri, ar fi și va fi cu cântec. Interesant, pe valea Ruscovei nu e nevoie de comasări! Două comune bat spre 4-5000 de locuitori, a treia spre 10.000. Vișeu de Jos ar reveni evident orașului Vișeu de Sus dar… aici apare frumusețea. Ima­ginați-vă o zonă metropolitană cuprinzând, dincolo de orgolii, orașele Vișeu și Borșa plus comuna Moisei. O ofertă turistică fabuloasă, cu Mocănița, Vaser, munții Maramureșului și ai Rodnei, pârtii de schi, o mare de pensiuni pregătite.
Trecem pe valea Izei, unde iar începe cântecul. La Săliștea de Sus ar reveni clar comuna Săcel. La orășelul Dragomirești ar trece Bogdan Vodă, de altfel a mai fost, odinioară. Sau Ieud cu Bogdan Vodă. Botiza cu Poienile Izei ce s-au despărțit cu scandal, ba poate chiar și cu Șieul, care s-a despărțit odinioară de Rozavlea. Discutabil între Strâmtura și Rozavlea, dar clar Bârsana cu Onceștiul împreună, cum au mai fost. Pe Iza și Cosău, mai simplu, fără circ: Vadu Izei cu Giulești și cu Desești ar deveni o forță. La fel Ocna Șugatag cu Călinești și cu Budești. Și trecem Gutâiul…

Cavnicul clar nu are populație de oraș. În nici o configurație. Poate cu Șișeștiul, dar care ar putea merge și spre Baia Sprie. La ce istorie are orașul Baia Sprie, greu de crezut c-ar deveni primărie de sector, cum sugera premierul Bolojan. Ba poate toate cele trei de mai sus, împreună, ar avea o logică. Baia Mare ar atrage Groși și Recea, de care e chiar lipit, dar e discutabil cum ar trage Tăuții Măgherăuș, care are populație în creștere, ba și o dezvoltare economică peste a municipiului. Cicârlăul ar merge la Seini, logic. În Codru și Culoarul Someșului pare simplu. Ardusat și Gârdani la Fărcașa, Sălsigul la Ulmeni. Bicaz și Oarța la Băsești sau la Ariniș, Băița de sub Codru cu Asuajul. Discutabilă e situația Mireșului, care înflorește, se dezvoltă, cum ar trece el spre orașele Șomcuta Mare ori Ulmeni care îi sunt oarecum inferioare ca dezvoltare? La fel, incert unde ar merge Satulung. Dar Valea Chioarului și Boiu Mare ba poate și Remetea Chioarului ar merge la Șomcuta Mare. La Săcălășeni ar reveni, ca odinioară, Coltău și Coaș. Discutabilă e și situația Dumbrăviței, care e dezvoltată gata. Copalnic Mănăștur ar mai putea atrage Cernești, deși are deja 12 sate… La fel Târgu Lăpuș, care ar putea atrage Cupșeni, Lăpuș, Coroieni. Suciu s-ar reuni cu Groșii Țibleșului dar și aici e discutabil…cum să meargă Groșii la Suciu, când acum sunt de 5 ori mai dezvoltați? Apă, canal, asfalt 100%…Vima Mică ar merge la Coroieni, destul de previzibil, deși sunt neînțelegeri acolo. Băiuțul e oarecum văduv, data fiind depărtarea. Ori la Cavnic, ori la Lăpuș.
Sigur, toate acestea sunt scenarii, fără legătură cu realitatea. Nu de alta dar vor cântări de la populație la dezvoltare economică la… potența primarului sau la culoarea lui politică. La momentul dat. Care, repetăm, nu se vede la orizont. Nimeni nu vrea comasările, deși simulări și strategii se fac sau sunt făcute. În unele cazuri, se va încălca logica. Pentru că așa cum ar suna excelent o zonă metropolitană Vișeu – Moisei – Borșa, așa ar suna și o comună cu cele 7 sate de pe Culmea Prelucilor, despărțite azi. La fel ar avea logică o comună mică Boiu-Vima. Sau o comună mare pe capăt de Iza, cu Dragomirești, Bogdan Vodă, Săliștea și Săcel.

„Din punctul meu de vedere, dacă mâine am comasa comunele sub 1500 de locuitori, nu s-ar întâmpla nimic. Dar aici nu trebuie să facem comasări fără o analiză, care ține cont de distanțe, uneori. Sunt comune care nu au un număr mare de locuitori, dar au o distanță destul de mare, sunt împrăștiate de condițiile reale. Dar acest lucru, și în țările în care s-a făcut, de exemplu cum este Polonia, care a trecut prin mai multe rânduri de reorganizări, a însemnat că se ia o decizie, să zicem, mâine, dar ea se aplică de la alegerile următoare sau de la următorul rând de alegeri”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la B1 TV. „Ce am mai putea să facem este ca primăriile care au o graniță administrativă cu o reședință de județ să devină primării de sector. Un mandat, două mandate, trei mandate, planurile de dezvoltare mari le face primăria de reședință pentru că ne place, nu ne place, foarte multe din aceste zone sunt zone dormitor pentru reședința de județ, oamenii locuiesc în zonele metropolitane, dar navetează spre reședință. O zonă de primării de sector extinsă, așa cum avem în toată lumea în zona unor orașe mari, sunt sisteme de zone metropolitane, dar organizate și planificate, ar însemna că primăria de reședință se ocupă de transportul în comun, de circulație, de sistemele mari, de urbanismul mare, iar primăria din comuna respectivă rămâne cu străzile secundare”, a mai afirmat el.