• Parlamentarii României să opteze pentru „o lege a salarizării sănătoasă” •
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” – organizații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate învățământ preuniversitar și universitar, anunță public că nu vor participa la așa-zisele discuții pe tema legii salarizării, programate la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
„Atragem atenția că actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din anul 2023. Este o dovadă de ipocrizie și o desconsiderare totală a angajamentelor luate în fața societății. Ceea ce face Guvernul astăzi nu este doar o încălcare a legii, ci o abandonare directă a întregului sistem educațional, dovedind încă o dată că pentru actualul executiv educația nu reprezintă o prioritate. Nu putem sta la masa unor negocieri false, menite doar să bifeze o acțiune pe agenda publică a Ministerului. Mimarea consultării publice nu va diminua revolta legitimă a colegilor și nu poate substitui responsabilitatea reală pe care autoritățile trebuie să o manifeste față de educație”, au transmis liderii de sindicat.
Ei au reamintit care este poziția fermă a celor trei federații din învățământ și anume aceea că „parlamentarii României trebuie să opteze între două variante: să refuze inițierea acestui pseudoproiect al legii salarizării sau să promoveze o lege sănătoasă, în care salariații din învățământ să fie poziționați conform importanței muncii depuse, așa cum a fost proiectul lucrat la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale în anul 2024”.
Sindicaliștii din învățământ au mai arătat că „în anul 2024 s-a convenit ca salariul maxim al profesorului din învățământul preuniversitar, cu gradul didactic I și vechime maximă, să fie echivalent cu salariul unui medic specialist. Este inadmisibil ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar să nu atingă nici măcar coeficientul 3 într-o grilă construită pe o scară de la 1 la 8. Această ierarhizare transmite un mesaj clar: experiența profesională, performanța, responsabilitatea și rolul social al profesorului sunt subevaluate în raport cu alte categorii profesionale. Mai grav este faptul că, față de varianta grilei de salarizare prezentată în luna mai, majorările sunt pur simbolice. Profesorul debutant câștigă în plus doar 410 lei brut (aproximativ 240 lei net), iar profesorul cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime doar 164 lei brut (aproximativ 96 lei net). Aceste sume sunt nu doar insignifiante, ci profund ofensatoare pentru o profesie care presupune studii superioare, formare continuă, responsabilitate și un rol esențial în societate”.
Guvernul mai propune „acordarea unei sume fixe derizorii, de numai 410 lei brut (240 lei net), pentru activitatea de dirigenție, una dintre cele mai complexe, consumatoare de timp și cu cea mai mare responsabilitate în relația cu elevii și părinții. În același timp, sunt diminuate indemnizațiile acordate pentru predarea în regim simultan, pentru activitatea desfășurată în zone izolate, pentru practica pedagogică și alte drepturi specifice sistemului de învățământ”.
