Apele din bazinul Someş-Tisa „se vindecă” singure

Că avem poluare pe apele din judeţul nostru, dar şi mai încolo, o ştie toată lumea. Că o bună parte din această poluare este cauzată de scurgerea apelor de mină, şi asta o cunoaştem. Însă, în ciuda acestor factori, se pare că natura încearcă să repare singură această problemă.

Cel mai bun exemplu este râul Săsar, unul dintre cele mai poluate în anii epocii industrializate, pe care nu trăia mai nimic în trecut, iar acum abundă de faună. Însă acelaşi trend se poate vedea, în general, pe mai toate cursurile de apă din judeţ. „Ca tendinţă generală, indiferent de poluare, că a fost mai mare sau mai mică, indiferent că apele de mină care ar fi principala problemă, sau infiltraţiile, scurgerile, nu neapărat din galeriile de mină, ci de la haldele de steril, apele noastre au tendinţa să se naturalizeze încet. Însă ce trebuie este ca managementul să fie coerent în această problemă. Nu putem spune că în bazinele hidrografice ale Someşului şi Tisei apa are o calitate foarte bună, dar cu siguranţă se observă o tendinţă pozitivă de îmbunătăţire. Acum, asta se întâmplă destul de greu, putându-se face o diferenţă clară poate la un interval de cam 50 de ani. Evident că şi cei de la Remin au făcut cât au putut în condiţiile date. Din aproximativ 350 de perimetre pe care le aveau ei, cam 280 le-au închis, în sensul în care sunt efectiv ecologizate sau aduse la standarde de închidere. Totuşi au mai rămas zone cu probleme, precum cele de la Ilba-Cicârlău cu minele respective, haldele de steril de la Bozânta, Borşa, Cavnic. Dar lucrurile ar putea să meargă şi chiar merg spre bine. A fost şi ministrul Mediului şi a făcut demersuri împreună cu ceilalţi parlamentari maramureşeni interesaţi pentru finalizarea ecologizării la Satu Nou de Sus. Deci se va face şi asta deoarece există fondurile alocate pentru remedierea problemei”, ne-au explicat cei de la Apele Române.