Neobosită în a arunca sămânţa iubirii de tradiţiile româneşti, artista Măriuca Verdeş a lansat recent Abecedarul Şcolii Rădăcinilor Străbune pentru elevi. Manualul a apărut la Editura Valea Verde şi a fost realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Maramureş. La conceperea şi alcătuirea manualului a contribuit Lavinia Chiş, profesor de muzică, în judeţul Sălaj. Aceasta a colaborat cu Măriuca Verdeş.
„Le stârnesc copiilor curiozitatea ca ei ulterior ei să gândească ce ar trebui să ştie despre ţara lor, despre credinţă, despre ocupaţiile tradiţionale”
„Este doar un sâmbure pe care l-am aruncat în pământul sufletelor copiilor şi nădăjduim să izvorască. De exemplu, în primul capitol am vorbit de aşezarea geografică, de istoric, dar şi de biserică. Mi se pare că pe harta lumii dacă nu eşti agăţat şi duhovniceşte, te suflă vântul dintr-o parte în alta”, a relatat Măriuca Verdeş.
Actualul abecedar este „a doua formă” de manual de folclor. „Este un abecedar mai mult gândit pentru clasa a V-a, pentru opţionalul de folclor. Dacă ar deveni o prioritate, ar trebui făcute abecedare pentru clasa a VI-a, a VII-a, a VIII-a etc, dar măcar să fie un punct de pornire. Prima variantă de abecedar este o formă pe care am gândit-o pentru dascăli, un model mai mult pe localitatea Călineşti. Fiecare dascăl îşi poate adapta forma aceasta după cum se potriveşte sufletului şi copiilor din satul respectiv, dar să aibă un punct de pornire”, a mai spus Măriuca Verdeş.
Actualul abecedar e folosit în activităţile cu copiii în cadrul Şcolii Rădăcinilor Străbune. Măriuca Verdeş a observat că cei mai fascinaţi sunt micuţii veniţi din zonele unde nu au acces la tradiţii, de exemplu cei din marile oraşe. Toţi sunt curioşi şi dornici să descopere mai multe elemente din viaţa satului de odinioară.
„Deja am ajuns la elevii din Călineşti unde fac activităţi pe bază de voluntariat. Opţionalul de folclor este disponibil şi pentru profesorii de la catedră, iar pentru cei care nu sunt la catedră fac voluntariat. Mi-am dat seama că sunt oameni care trebuie să facă şi aceasta. O dată pe săptămână merg la copiii din sat, le vorbesc despre tradiţiile din satul nostru. Acest abecedar le oferă informaţii şi elevilor care vin din ţară, pentru că vin elevi în taberele organizate în Călineşti, acolo îi susţin împreună cu găzdoile mele şi le ofer o mică geneză a satului tradiţional de altădată, le stârnesc curiozitatea ca ei ulterior ei să gândească ce ar trebui să ştie despre ţara lor, despre credinţă, despre ocupaţiile tradiţionale. Învaţă un pic de meşteşug, un pic de drag de ce a fost cândva în viaţa satului. Dacă nu mai există şcoala de acasă cum era mai demult, s-a rupt acea verigă de legătură dintre generaţii când copiii învăţau acasă tot ce ţinea despre lumea satului. Acum copiii au alte priorităţi, lumea în care trăim îi învaţă lucruri străini de ceea ce suntem noi pe lumea aceasta şi ceea ce ne este de folos şi atunci am zis că acest abecedar îşi va face şi el un loc în sufletul copiilor. Am constatat că mai curioşi sunt cei care s-au dezrădăcinat aproape în totalitate. Vin copiii de prin Bucureşti, de prin oraşele mari unde nu mai au contact cu satul tradiţional, parcă mai curioşi sunt aceştia şi mai dornici să îşi descopere identitatea decât cei din satele noastre. Cred că e nevoie de o altă abordare, să privim folclorul din alt unghi. Unii îl privesc ca şi cum ar aparţine trecutului, suferinţei, sărăciei. Dar eu cred că folclorul prin profunzimea lui a fost cel care ne-a făcut să rezistăm atâtea sute de mii, ei trăiau într-o anumită rânduială, iar Dumnezeu le-a arătat că ei nu trăiesc degeaba, au văzut o concretizare a muncii lor, a felului de a fi”, a mai relatat profesoara de folclor, Măriuca Verdeş.
„Mi-a dat Dumnezeu gândul să fac un abecedar model”
Povestea opţionalului de folclor a pornit tot de la Măriuca Verdeş. Într-o primă fază, ea s-a axat mult pe ceea ce înseamnă omul tradiţional în viaţa satului.
„Opţionalul de folclor a fost implementat oficial în 2018 în judeţul Maramureş. Eu l-am început în 2012 în Călineşti, am vrut să le spun copiilor mai multe decât pot avea ocazia la şcoală să înveţe. Eu m-am axat foarte mult pe ceea ce înseamnă omul tradiţional în viaţa satului. M-am gândit că le va fi de folos. În 2018 după implementarea opţionalului de foclor m-am gândit că vor avea nevoie şi de un suport didactic. Tot aşa, pe parcurs am constatat că sunt cadre didactice care ar dori să îi înveţe pe copii despre tradiţii, la început nici eu nu am ştiut cum se vor derula lucrurile, dar Dumnezeu pas cu pas m-a luminat. Dar m-am rugat pentru asta, am şi postit. Pe partea aceasta de cultură tradiţională m-am gândit că poate Dumnezeu vrea să transmită anumite mesaje sau să mă îndrume, să le spun celorlalţi. Eu am făcut o cercetare pe geneza satului. Am făcut o analiză pentru că în satul tradiţional de odinioară există ideea că fiecare zi din săptămână reprezintă ceva. Cândva era altă gândire, altă mentalitate. Am făcut o cercetare pe acest subiect, după această idee din teza de doctorat m-a gândit să îndrum abecedarul Şcolii Rădăcinilor Străbune pe cele 7 zile din săptămână. Am făcut un abecedar cu geneza satului care să le cuprindă pe toate. Iniţial, am căutat o formă prin care să cuprind cele 4 zone ale Maramureşului şi nu am reuşit. M-am gândit: cum ar fi bine, să nu supăr pe cineva, să nu fac discriminare între localităţi. După aceea mi-a dat Dumnezeu gândul să fac un abecedar model. Împreună cu Lavinia Chiş din Sălaj am conceput abecedarul. Împreună am gândit cuprinsul, am gândit şi o programă şcolară după care să se ghideze profesorii. Adică cred că toate acestea trebuie aşezate într-un cui: pe ce hartă a lumii mă aflu, ce trebuie să aflu despre satul meu, despre oamenii satului cine au fost strămoşii mei, ce credinţă au avut, în ce trebuie să cred eu?”, a adăugat Măriuca Verdeş.
Acum, Măriuca vrea să realizeze un abecedar pentru Ţara Chioarului împreună cu Maria Opriş. „Eu mi-aş dori să fie abecedarele satului ca să poată să se arhiveze mai multe informaţii pe care noi le-am putea oferi”, a concluzionat profesoara de folclor.
