Convieţuirea maramureşenilor cu populaţia de etnie evreiască (pe parcursul a două secole, la sfârşitul mileniului 2) nu a lăsat urme notabile sub raport cultural. Cu toate acestea, perioada respectivă se impune să fie consemnată şi studiată din punct de vedere istoric. A făcut-o extrem de meticulos, elaborat, aproape exhaustiv, Aura Pintea, în teza sa de doctorat „Imaginea evreilor din Maramureş în memoria colectivă”, susţinută în martie 2013, sub îndrumarea prof. univ. dr. Doru Radosav. Astfel încât, trei ani mai târziu, la editura clujeană Argonaut, a apărut o lucrare cu acelaşi titlu. Lansarea oficială, în Baia Mare, va avea loc vineri, 27 octombrie, ora 13.00, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.
Este un volum masiv, cu peste 600 de pagini, ireproşabil din punct de vedere grafic, ilustrat, extrem de dens în informaţii, bine scris, cu o structură articulată, plăcut la lectură. Deşi din punct de vedere metodologic autoarea a folosit practica interviului (aferent istoriei orale), lucrarea are caracter ştiinţific, cu un aparat critic impresionant, fiind rodul unei cercetări de teren care s-a întins pe parcursul a şapte ani. Volumul este „o anatomie a comunităţii evreieşti din Maramureş”, dar şi „o incursiune în istoria, cultura şi civilizaţia iudaică”.
În prefaţa lucrării, Aura Pintea mărturiseşte: „Trebuie precizat că nu am urmărit scrierea unei istorii a evreilor, ci redarea imaginii evreilor întipărită în memoria colectivă, cu posibile distorsiuni, recunoscute şi asumate”. Ceea ce a rezultat (volumul în discuţie) este o secvenţă aproape cinematografică din istoria multimilenară a evreilor, văzută prin ochii blânzi ai maramureşenilor, la distanţă de o jumătate de secol.
E greu de crezut că în structura lucrării au mai rămas teme majore neabordate. În partea I, se vorbeşte despre coordonatele istorice, geografice şi politice ale incursiunii evreilor în ţinutul nostru, instituţiile evreieşti (rabinatul, sinagoga, baia rituală, şcoala etc.), înfăţişarea, viaţa de zi cu zi, timpul liber, alimentaţia, sărbătorile şi evenimentele majore ale vieţii, ocupaţiile, imaginea femeii evreice, practicile magice, relaţiile interetnice. Partea a II-a tratează Epoca Holocaustului, iar în partea a III-a este radiografiată viaţa evreilor după Al Doilea Război Mondial, în timpul regimului comunist şi după revoluţia din 1989.
Concluzia? Opiniile maramureşenilor despre „episodul evreiesc” nu confirmă ci, în mod surprinzător, „demolează de multe ori miturile şi stereotipurile ideologice” referitoare la evrei, consemnate în istoriografia autohtonă, şi „provoacă rescrierea acestora”. Autoarea Aura Pintea ne invită să participăm la lansarea cărţii – vineri, ora 13!
Dorin ŞTEF
