Sărbătoarea Minerului, fără mineri…

0
1691

Compania Naţională Remin din Baia Mare, în perioada 1984-2000, avea o pondere de 83% la metal plumb, 86% la zinc, 27% la cupru, 53% la metale preţioase, cu 39.543 de salariaţi, din care 17.500 în unităţile miniere din Maramureş. Din anul 1930, cei ce lucrau în mineritul din acest colţ de ţară, împreună cu familiile lor, an de an, în prima parte a lunii august, mai cu seamă de praznicul „Adormirea Maicii Domnului”, sărbătoreau Ziua Minerului. Acum, după opt ani de la sistarea activităţii miniere, sărbătoarea se desfăşoară în alt mod: din aduceri aminte!
După anul 1990, în condiţiile liberalizării preţurilor, statul a fost nevoit să acorde subvenţii pe produse, transferuri sociale, alocaţii de capital, care s-au diminuat treptat din anul 1997, pînă la eliminare în anul 2007 şi sistarea activităţii la toate minele, inclusiv a celor care nu necesitau subvenţii de stat. Remin, companie cu capital integral de stat, a devenit datoare la stat şi, încă din 2005, era în prag de insolvenţă, cu toată averea sa grandioasă.
Mineritul a dispărut, însă a lăsat multe urme. În decursul anilor, din fondurile destinate mineritului, au fost construite liniile electrice aeriene de înaltă şi joasă tensiune Cavnic-Rozavlea-Vişeu de Sus-Baia Borşa; Cavnic-Băiuţ; Tîrgu Lăpus-Răzoare; Baia Sprie-Şuior; Seini-Ilba-Nistru-Băiţa; precum şi staţiile şi posturile de transformare aferente, pe seama cărora s-au electrificat localităţile limitrofe. Toate acestea au fost transferate la IRE Maramureş.

Minerul singuratic, din centrul Băii Mari...
Minerul singuratic, din centrul Băii Mari…

Apoi, în 1965, a fost construit barajul şi lacul de acumulare Strîmtori-Firiza, pentru alimentarea cu apă industrială şi potabilă a municipiului Baia Mare şi a oraşului Baia Sprie. S-au defrişat 30 ha de pădure, s-au scos din circuitul agricol 90 ha de fîeţe şi au fost strămutate 76 de gospodării individuale. În 1971, întregul obiectiv a fost transferat la Apele Române, iar Remin cumpără apa consumată. Lacul Bodi-Mogoşa asigura apa necesară minei şi flotaţiei Baia Sprie. Captarea de apă din rîul Lăpuş (Cătălina) şi alimentarea cu apă industrială la fosta Flotaţie Centrală – şi, în caz de secetă, pentru municipiul Baia Mare, a fost făcută tot cu fonduri din minerit. Captarea şi sistemele de alimentare cu apă a exploatărilor Şuior din rîul Mara şi Răzoare din rîul Lăpuş şi a celorlalte exploatări din alte rîuri şi parţial a localităţilor Baia Borşa, Băiuţ, Cavnic, Nistru, Ilba. Alimentarea cu gaz metan pentru consum casnic în oraşul Cavnic. Modernizarea drumurilor Borşa centru – Baia Borşa – Secu – Gura Băii; Baia Borşa – Burloaia (9 Mai); Baia Sprie – Cavnic – Băiuţ; Baia Sprie intersecţie DN 18 – Şuior; Nistru – Tăuţii Măgherăuş – Băiţa; Ilba – Ilba Handal. Construcţia unui număr mare de blocuri de locuinţe, în Baia Mare, în aria str. Iuliu Maniu – Victor Babeş –  Independenţei; Coşbuc – Bilaşcu – Aviatorilor – Republicii – Traian – Unirii – Piaţa Revoluţiei. Blocurile au fost predate la E.G.L, iar apartamentele au fost vândute chiriaşilor. Construcţii de locuinţe, cămine pentru nefamilişti, cantine, în localităţile Baia Borşa, Borşa Centru şi Gară, Băiuţ, Cavnic, Baia Sprie, Nistru, Ilba. Construcţia sălilor de clasă, atelierelor, laboratoarelor grupurilor şcolare miniere din Baia Mare şi Borşa, a Liceului industrial minier Baia Mare şi a cantinei. Clădirile I.C.P.M.N., Centrului de calcul, U.U.M.R. Baia Mare, externalizate şi privatizate din anul 1991. Platformele de depozitare temporară şi transbordare produse miniere şi materiale, în staţiile C.F.R. Borşa, Gîlgău, Baia Sprie, Baia Mare Sud, Buşag, Ilba. Calea ferată industrială Flotaţia Centrală – Baia Sprie – incintă Tunel Baia Sprie – Şuior – Cavnic, care ulterior a fost dezafectată, terenul fiind restituit proprietarilor de drept.
Fosta Direcţie a Muncii Maramureş a pus sechestru pe o serie de imobile (cămine, cantine) la Ilba, Nistru, Cavnic, Băiuţ, Baia Sprie, pe care le-a vândut prin licitaţie. Pentru sediul Remin din Baia Mare, Piaţa Revoluţiei nr. 1, Guvernul Tăriceanu a emis o Hotărâre de transfer cu plată, în contul datoriilor Primăriei Baia Mare, dar n-a fost pusă în practică şi imobilul se degradează. După 1990, au fost organizate ca societăţi comerciale cu capital de stat şi ulterior au fost privatizate: Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere; Uzina de Utilaj Minier şi Reparaţii; Infomin; Baza de Aprovizionare, Desfacere, Transport; Antrepriza de Construcţii-Montaje Miniere Baia Mare. Centrul de recuperare a forţei de muncă Borşa şi Policlinica nr. 2 Baia Mare au fost transferate la Spitalul Borşa, respectiv la Direcţia de Sănătate Publică Maramureş – Ministerul Sănătăţii. Grădiniţa nr. 10 din Baia Mare, din str. Dr. Gh Marinescu; Grădinţa cu 120 de locuri din Baia Borşa. Clubul Minier Săsar şi terenul de popice, Şcoala de calificare şi sala de cinema Nistru, Cabana şi Lacul Nistru. Lacul Bodi – Baia Mare şi canalul pentru alimentarea cu apă a minei şi a flotaţiei Dealul Crucii.
Spre deosebire, iată ce se întîmplă în alte ţări cu mineritul. La Combinatul minier Limburg din Olanda, plăţi compensatorii pentru personalul disponibilizat s-au acordat doar celor care mai aveau 2-3 ani pînă la pensionare. Minerii au fost ajutaţi să se angajeze la minele din Belgia şi Germania, sau la întreţinerea şi supraînălţarea digurilor pe malul Mării Nordului, alţii au fost angajaţi la construcţia autostrăzilor din Olanda sau a tunelurilor din Elveţia şi Italia. Obiectul de activitate a combinatului, deşi a rămas cu denumirea de ”Minier”, a fost schimbat pentru rafinarea ţiţeiului adus din import prin portul Rotterdam şi apoi cu cisternele pe calea ferată proprietate a combinatului, pînă la Rafinăriile construite în Limburg.
Dar apar primele semne bune. Mult discutatul stoc de peste 500.000 t de pirită auriferă arsenioasă de Şuior în sfârşit a fost valorificat de către ALŢII, care au soluţii de prelucrare. Iar pentru mina Mănăilă de la Fundu Moldovei, închisă din patrimoniul Remin, S.C. Minbucovina a găsit soluţia de redeschidere şi să continue activitatea minieră, pentru mangan, cupru şi alte metale de pe Valea Bistriţei. În Maramureş, activează în ramură cu capital de stat, dar cu alt obiect de activitate: C.N. Remin, S.C. Econord şi formaţiile de lucru ale S.C. Conversmin S.A. Bucureşti; iar cu capital privat: S.C. Cuarţ S.A. Baia Mare (fosta IPEG) şi alte 7-8 S.R.L.-uri în domeniu.
(L. A. Pantea)

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.