Podul istoric va intra în reparaţii
Podul istoric care leagă România de Ucraina prin Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmaţiei – Slatina (Solotvino) va intra în reparaţii peste vreo 10 zile. Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, Horia Scubli, ne spune: “Nu sunt lucrări foarte mari de făcut. Cred că în luna octombrie se vor finaliza”. Au fost alocaţi în acest an circa 700.000 lei pentru aceste lucrări de punere în siguranţă, care se vor executa pe timpul nopţii, pentru a nu închide sau perturba circulaţia pe timpul zilei.
Podul de lemn de la Sighet a fost construit în perioada 1999-2000. A zăcut nefolosit până în ianuarie 2007, când a fost inaugurat şi deschis traficului pietonal şi auto (sub 3,5 tone). 7 luni mai târziu, a fost închis din cauza unor defecte găsite în deschiderile din lemn ale podului. Acestea cât şi podina din lemn au fost înlocuite în totalitate, în primăvara anului 2008, podul fiind redeschis circulaţiei din 15 iunie acelaşi an.
Peste această unică punte de legătură între comunităţile româneşti, ucrainene şi maghiare de pe cele două maluri ale râului de frontieră Tisa am trecut din nou, sâmbătă. Chiar dacă gropile din asfalt au fost plombate, pe alocuri carosabilul este ondulat şi prezintă găuri prin care se vede luciul apei curgătoare!
Centrul Slatinei, reînnoit
Din centrul Sighetului până în inima orăşelului Slatina (Solotvino) faci pe jos circa 45 de minute, cu tot cu controlul documentelor de călătorie prin cele două vămi. Din această primăvară, peisajul din centrul civic s-a schimbat. Şoseaua a fost asfaltată, iar între cele două noi construcţii private ridicate în ultimii ani, nici Primăria şi Rada Locală nu s-au lăsat mai prejos. Cele 3 drapele naţionale, ale Ucrainei, României şi Ungariei, sunt acum arborate pe noul şi modernul frontispiciu al instituţiilor. Reamintim că în Slatina populaţia majoritară este de etnie română şi maghiară, că primarul este român, iar viceprimarul este maghiar. Aici, în regiunea Transcarpatia, convieţuiesc paşnic aproape o sută de etnii. În două raioane (Rahău şi Teceu) din cele 30, trăiesc peste 40.000 de români în vreo 13 localităţi unde ei sunt majoritari.
Ziua Limbii Române
În cadrul manifestărilor cultural-educative ”Limba noastră-i o comoară”, iniţiate de Asociaţia ”Boema” din Baia Mare (preşedinte: Mihai Cozma), a fost organizată sâmbătă, în colaborare cu Liceul românesc ”Mihai Eminescu” din Slatina şi Asociaţia ”Speranţa” din acelaşi oraş, o nouă ediţie a Zilei Limbii Române. Aceasta nu a fost serbată pe 31 august, pentru a nu perturba deschiderea noului an şcolar în Ucraina, la 1 septembrie. Pe scena din parcul oraşului, despre această sărbătoare au vorbit: prof. univ. dr. Nicolae Iuga şi conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, Mihai Cozma (toţi din Baia Mare), prof. Elena Şovag, directoare a şcolii româneşti din Apşa de Mijloc, prof. Ana-Ona Puliska şi prof. Ion Huzău din Slatina. Cu cântecele sale din Maramureş a venit şi interpretul Vasile Boiciuc-Rogneanu.
Liceul ”Mihai Eminescu” din Slatina
Din 2003 până în 2015, profesoara Adriana Pop a fost director adjunct la Şcoala Generală Medie cu predare în limba română din Slatina. Din octombrie 2015, este directoarea Liceului-internat ”Mihai Eminescu”, unitate şcolară cu predare în limba română. Domnia sa ne spune: ”Deşi statutul liceului prevede că la noi se pot înscrie elevi din clasele 8, 9,10 şi 11, ni se pun beţe în roată pentru clasele 8 şi 9 pe motiv că nu ar fi condiţii. Am avut 15 copii înscrişi în clasa a 8-a, dar doi au fost convinşi să se întoarcă la şcolile de unde au venit. În clasa a 9-a, sunt 16 elevi. Anul trecut, au fost 17 absolvenţi de liceu (clasa 11). Sălile noastre de clasă au capacitatea necesară pentru 18 elevi fiecare. Vrem ca până la anul să terminăm internatul pentru cazarea a zece fete şi zece băieţi din localităţile mai îndepărtate de Slatina, care nu au posibilitatea să facă naveta. Acum suntem 12 profesori cu studii superioare, cu vârste între 25 şi 59 de ani. Avem 61 de elevi. Clădirea renovată recent a fost construită în 1932 şi dată integral în folosinţă liceului în august 2017. Pe lângă cele patru săli de clasă, ne mai trebuie laboratoare, bibliotecă etc.
Cu amenajarea unei săli multifuncţionale doresc să ne sprijine partenerii de proiect transfrontalier din Baia Mare. Pentru aceasta, este necesară clarificarea juridică a proprietăţii asupra terenului şi a clădirii liceului. Acum lucrăm la amenajarea sălii de mese şi a cantinei. Din păcate, părinţii copiilor sunt împiedicaţi prin diverse feluri să-şi înscrie copiii la liceu. Programul muzical-literar-artistic va fi susţinut pe scena din parc de către elevii liceului nostru, dar şi cei de la şcolile de gradul 1-3 din Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, şcoala din Dobric. Lor li se adaugă membrii ansamblului ”Speranţa”. Pe cei din Strâmtura nu-i văd încă. Nici pe cei de la Şcoala de gradul 1-3 din Slatina, deşi i-am invitat. Încă de anul trecut, am decis ca Ziua limbii române să o sărbătorim în prima sâmbătă după deschiderea anului şcolar, care are loc pe 1 septembrie)”.
Nicoleta Pricop, elevă în clasa a 10-a: ”Am urmat cursurile şcolii Generale Medii româneşti din Slatina până în clasa a 9-a. Am fost 28 de elevi în clasă. Profesorii au fost buni, înţelegători. De acum, continui studiile la Liceul ”Mihai Eminescu” în speranţa că voi învăţa lucruri mult mai multe decât în şcoala bătrână. Eu vreau să studiez în continuare, la Bucureşti, la Facultatea de Medicină. Doresc să mă specializez în neurochirurgie. Condiţiile de învăţătură de la noul liceu mi se par mai bune decât cele de la şcoala medie”.
O localnică opina că despărţirea liceului de şcoala generală trebuia făcută de la început, în 2003. De la an la an scade numărul de copii dornici să studieze în română. Deşi în liceu serviciile sunt calitative, părinţii preferă vechea şcoală cu clasele 1-11, care are 427 de elevi şi 46 de profesori, directorul fiind prof. Mihai Opriş.
”Toţi directorii de scoli generale şi medii ar trebui să sprijine Liceul Eminescu din Slatina”- mai zice localnica. ”Dacă liceul ar deţine şi două microbuze şcolare care să transporte gratuit elevii din Plăiuţ, Bouţu Mic, Topcina sau Strâmtura, ar fi şi mai bine!”
După reforma învăţământului în Ucraina, din 2018 structura va fi următoarea: Clasele 1-4 şcoala primară, clasele 5-9 şcoala gimnazială, iar clasele 10-12, şcoală de bază. În prezent, diferenţa dintre şcoala generală medie şi liceu: la liceu se pot face mai multe limbi străine, iar materiile sunt predate mai profund, pentru copiii care doresc să înveţe!
Conform tratatului din 1997 dintre România şi Ucraina, pentru a dezvolta şi susţine comunităţile din ţara Maramureşului. în numele unor relaţii de bună-vecinătate, s-a decis să fie deschise două licee, unul cu predare în limba ucraineană, la Sighet („Taras Sevcenko”, funcţionează din 1997) şi un liceu cu predare în limba română, în Slatina, Ucraina („Mihai Eminescu”), înfiinţat în 2003, pe structura Şcolii Generale Medii de gradul I-III (învăţământ primar gimnazial şi liceal), cu predare în limba română. Abia în anul 2015 i s-a pus la dispoziţie Liceului Eminescu o clădire separată, inaugurată în anul trecut.
Concurenţă ori dilemă? Unde să se înscrie elevii? La Şcoala Medie ori la Liceu! Cine îmbină, cine dezbină?
