Dr. Ioana SCRIDON
În seria de publicaţii editată de către dr. ANTON-JOSEPH ILK, intitulată Veröffentlichungen zu den Zipsern im Wassertal (Publicaţii despre ţipserii de pe Valea Vaserului), în luna septembrie 2014 a apărut următorul volum, cu numărul trei, Die Entstehung des Waldwesens im Wassertal (Începuturile sistemului forestier pe Valea Vaserului). Autoarea acestei cărţi, doamna dr. GERTRAUDE SCHMITZBERGER, cunoscută fiind de către mulţi localnici din Vişeu de Sus ca “Istoricul din Linz”, a petrecut mai mulţi ani atât în Maramureş, cât şi la Vişeu de Sus, în perioada cercetărilor asupra acestui subiect. Ulterior, doamna SCHMITZBERGER a fost nevoită să întrerupă activitatea de cercetare din motive de sănătate, decedând în iunie 2015.
Doi dintre colaboratorii ştiinţifici ai acesteia, ANTON-JOSEPH ILK Şi KURT DRUCKENTHANER, au convenit ca materialul adunat de colega lor să fie completat şi editat în vederea prelucrării şi publicării sub numele cercetătoarei, la editura Haus der Heimat din Nürnberg. Volumul de 240 de pagini este acum disponibil ca publicaţie respectabilă, agreabilă. Lucrarea este împărţită în opt capitole structurate logic. Se începe cu Maramureşul, un comitat istoric maghiar, cu atenţie asupra economiei forestiere camerale. Apoi, urmează capitolul Vişeu de Sus şi Valea Vaserului, care tratează în special aspectul pădurilor şi exploatărilor forestiere. În cadrul secţiunii Personal şi sedii administrative se acordă o atenţie deosebită personalului de maiştri forestieri, ofiţeri de achiziţii publice de materiale, supraveghetori forestieri, maiştri austrieci şi ajutori de maiştri, trezorerieri, paznici, zilieri şi muncitori, dar şi sediilor acestora. Manipularea lemnului descrie nu numai procesul de muncă privind tăierea lemnului, dar şi formele de reîmpădurire a zonelor defrişate sau afectate de amenajarea plutăritului. Procedurile au urmat îndeaproape exemplul Salzkammergut, Austria Superioară, dovadă stând desenele grafice ca documente ale cercetării. În Atribuţii administrative vor fi explicate sarcinile de gestionare contabilă, sesiunile şi vizitele biroului administraţiei pădurilor şi al contabilităţii la sediile de administrare şi supraveghere din teren. Consecinţele înfiinţării administraţiei forestiere la Vişeu de Sus îmbogăţeşte tematica de istorie şi folclor în relaţie cu economia. Acelaşi lucru se aplică şi la capitolul bine documentat: Foametea de la 1785 la 1787. În Anexă este oferit un impresionant material legat de administratori, maiştri şi ucenici, precum şi retribuţiile financiare, preţul alimentelor între 1775 şi 1788 (inclusiv în perioada de foamete) şi apoi preţul lemnului. Interesante sunt indicaţiile cu privire la greutăţile şi măsurile de implementare a statutului care a guvernat viaţa muncitorilor forestieri, atât în câmpul muncii, cât şi în sectorul privat. O cronologie detaliată între anii 1765 şi 1809 rezumă toate reformele sociale şi istorice într-un mod cât se poate de clar. O atenţie deosebită se acordă şi celei mai vechi hărţi a cartierului de astăzi Ţipserai, din anul 1809. De asemenea, sunt puse în lumină şi grupurile etnice din regiune, care reflectă imaginea multi-etnică şi multi-culturală a Maramureşului, precum şi coexistenţa paşnică a acestora. Cercetarea vieţii şi activităţii lui PAUL Graf FESTETICS DE TOLNA (1722-1782), desemnat de împărăteasa regentă MARIA THERESIA pentru toate problemele economice, de transport, tehnice şi administrative ale Administraţiei pădurilor din Maramureş, pare ca un roman poliţist. ILK şi DRUCKENTHANER au mers pe urmele vicepreşedintelui camerei ungare, ajungând cu cercetările până în Simaság şi Keszthely din Ungaria. De la contele FESTETICS provin „Instrucţiunile pentru administraţia pădurilor”, în care a treia secţiune numită „Statut”, conţine 32 de articole referitoare la muncitorii austrieci. Acest domeniu de activitate a decis practic viaţa coloniştilor prin statutul care reglementează implicarea în viaţa religioasă prin supunere, şcoala, relaţiile cu conlocuitorii şi autorităţile, sancţiunile şi contravenţiile pentru infracţiuni, până la organizarea în asociaţii de într-ajutorare, curăţenia sau ţinuta vestimentară. Şi cei neangajaţi (zilierii) trebuiau să se supună acestor reglementări ale administraţiei pădurilor, muncitorii şi angajaţii găsindu-se în grija directă pentru toate problemele. În cei trei ani de foamete din comitat (1785-1787), când încă nu se cultiva cartoful, au fost aduse mii de tone de cartofi din alte ţinuturi. Imaginaţi-vă că pâinea pe care o mâncau oamenii din acea vreme şi în acele situaţii era făcută din ghindă pisată amestecată cu scoarţă de copac! Publicul ţintă este format din cercetători şi absolvenţi din diferite domenii, administraţiile forestiere din Vişeu de Sus şi Baia Mare, dar şi grupuri de oameni din zonele descrise, inclusiv cei care doresc informaţii suplimentare în acest domeniu. Materialul oferă informaţii importante, este prezentat într-o formă uşor de citit şi înţeles. Cititorul va fi impresionat de reproducerea excelentă a hărţilor istorice ale regiunilor discutate. Există de asemenea desene grafice ale regiunilor, fotografii, schiţe ale echipamentelor de lucru în domeniul forestier, baraje, plute sau structuri de mine. Noua apariţie prezentată este o lucrare ştiinţifică, bine documentată. Cercetarea a durat ani de zile, dar un cercetător nu numără orele de muncă, ci aşteaptă doar câştigul ideal pe care publicaţia o aduce. Prin urmare, grupul autorial SCHMITZBERGER, ILK şi DRUCKENTHANER merită mulţumirea tuturor celor care sunt legaţi sufleteşte sau prin cercetare de Valea Vaserului. GERTRAUDE SCHMITZBERGER: Die Entstehung des Waldwesens im Wassertal. Redactare, întregire şi prelucrare pentru tipărire de ANTON-JOSEPH ILK şi KURT DRUCKENTHANER. Nürnberg: Editura Haus der Heimat, 2014. (Volumul trei al seriei de publicaţii Veröffentlichungen zu den Zipsern im Wassertal) Dimensiunea 17×24 cm, 240 pagini inclusiv fotografii, grafice, hărţi şi tabele. Anexă: Reproducerea unei hărţi în mărimea DIN A3 din 1809 a aşezărilor de pe Valea Vaserului. ISBN 978-3-00-046412-6. Preţ: € 19.
