Proiectul „Managementul Durabil al Sitului Natura 2000 Igniş”, derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş, se apropie de final. Managerul proiectului, Ileana Glodean, a făcut, pentru „Graiul Maramureşului”, o evaluare a rezultatelor proiectului, derulat în perioada 1 octombrie 2010 – 31 noiembrie 2015.
Au fost identificate specii noi de plante şi animale în sit
„Obiectivul general a fost protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii din Munţii Igniş, iar obiectivele specifice au fost dezvoltarea măsurilor de management şi menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor din sit, precum şi creşterea gradului de informare şi conştientizare populaţiei din sit cu privire la importanţa sitului Natura 2000 Igniş şi a speciilor şi habitatelor de acolo. În ceea ce priveşte activităţile derulate, după inventariere, cartografiere şi evaluarea stării de conservare am elaborat măsuri de conservare pentru 6 habitate care sunt în fişa sitului. Am identificat 115 specii de faună, dintre care 7 specii de nevertebrate, 6 specii de peşti, 9 specii de amfibieni, 7 specii de reptile, 69 specii de păsări şi 17 specii de mamifere. În fişa sitului erau mult mai puţine, nu se ştia că atâtea specii trăiesc acolo, specii de interes comunitar, conservativ. Am identificat, de asemenea, 300 de specii de floră care sunt de interes conservativ sau comunitar, protejate de directivele europene. În principal, am identificat speciile care erau în formularul standard al sitului, dar pe lângă acestea am prevăzut şi speciile de interes naţional sau speciile endemice. Majoritatea sunt cuprinse în directivele europene şi până acum nu au fost identificate în sit. Sperăm ca pe viitor să modificăm formularul standard al sitului, să fie cuprinse şi cele care nu erau, căci atunci vor fi protejate printr-un act normativ şi vor avea altă valoare, se va aplica legea în cazul lor şi vor fi protejate, căci fiecare specie, cât de mică, are un rol în ecosistem”, a precizat Ileana Glodean.
Echilibru între comunităţi şi natură
O altă parte a proiectului a constat în relaţionarea cu proprietarii de terenuri din sit şi cu formatorii de opinie. Au fost vizate cele 8 unităţi administrativ-teritoriale cuprinse în sit (Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Ocna Şugatag, Giuleşti, Deseşti, Câmpulung la Tisa, Sarasău şi Săpânţa), acesta însumând 19.620 ha. „Am organizat 9 workshop-uri de conştientizare a formatorilor de opinie. Am luat ca formatori de opinie cadrele didactice din toate cele 8 U.A.T-uri, căci am considerat că ei pot mai departe să înveţe noile generaţii cu privire la importanţa speciilor şi habitatelor, cum să le protejeze, care e rolul lor în ecosistem. Am contactat, de asemenea, mass-media, căci şi ele pot fi foarte buni formatori de opinie. Şi am avut, totodată, seminarii cu consilierii locali, am considerat că având în vedere că fiecare comunitate doreşte să se dezvolte şi este oportun ca tot timpul să îi consultăm, să ştie şi ei foarte bine ce au pe suprafaţa U.A.T.-ului ca specie sau habitat şi la elaborarea măsurilor să ţinem cont atât de protejarea speciilor, cât şi de dezvoltarea comunităţilor. Am încercat să creăm un echilibru, o coexistentă între comunităţi şi natură. Pe urmă am identificat toţi proprietarii de terenuri din sit, din toate cele 8 U.A.T.-uri şi am făcut dezbateri publice cu privire la măsuri, căci pe anumite terenuri pot să fie restricţii şi atunci oamenii e bine să ştie ce au de făcut. Am făcut şi nişte consultări aferente planului de management în fiecare U.A.T.: după ce am finalizat măsurile, i-am chemat pe oameni încă o dată, să-şi spună fiecare obiecţiunile şi am ţinut cont de ele. După ce am elaborat materialul final l-am trimis la minister, a fost avizat de minister şi acum îl punem în practică”, a conchis managerul de proiect.