Anul acesta poetul Ion Iuga (născut la 6 ianuarie 1940) ar fi împlinit 75 de ani. Organizatorii Simpozionului naţional „Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş” (ediţia a VII-a) au avut ideea inspirată de a-l cinsti pe Ion Iuga, în vreme de vară, la el acasă. În Săliştea natală.
Dacă ar fi fost în viaţă, cunoscîndu-i temperamentul, prezenţa unui fost preşedinte al României (Emil Constantinescu) şi a preşedintelui Academiei Române (Valentin I. Vlad) l-ar fi încîntat. La care s-au adăugat universitari din ţară, profesori, cercetători, istorici, arheologi, scriitori şi studenţi. Şi oameni ai locului, cu nelipsitul lor primar ec. Ştefan Iuga. Ţinea mult să proiecteze pe o orbită cît mai mare locul natal. Aşa l-a invitat pe Nichita Stănescu în Săliştea de Sus. Şi alţi scriitori. Din păcate ne-a rămas nouă datoria să preţuim memoria unui poet, deschizător de modernitate lirică în Maramureş. Mi-a revenit misia de a modera medalionul liric Ion Iuga. Am beneficiat de prezenţa unor scriitori şi prieteni ai lui Ion Iuga dar mai ales prezenţa regizorului Dragoş-Bogdan Iuga, fiul poetului. Am povestit despre om şi poezie.
Mi-am adus aminte în faţa asistenţei de felul unic al lui Ion Iuga de a se raporta la Maramureş. A fost intelectualul care a căutat profunzimile locului, semnificaţia simbolurilor, dar mai ales virtuţile oamenilor. Avea în sînge şirul de strămoşi iluştri. Nu se lăuda cu ei ci ni-i arăta în icoana timpului. Erau modele care au luminat timpul Ţinutului. Voi spune că Ion Iuga a fost întîiul poet modern din Maramureş. Criticul Grigurcu l-a definit ca fiind neomodernist. Ne-a lăsat Iuga ceva profund cinstit în poezia sa. Dar şi o energie rebelă cu ecouri din Aron Cotruş. Poezia sa ne (se) răzvrătea chiar aparent inutil, dar transmitea celor tineri o stare de veghe. Ion era direct, sincer, generos. Cine-i stătea în preajmă, mai ales în dialog, descoperea repede în el demnitatea locului cu virtuţi aparte. Avea poetul un har de a le spune pe toate aşa încît să nu pară forţat. Ci firesc şi de luat în seamă. Avea candoare şi tărie sufletească. Patetic fără retorism şi-a construit un eu liric personal. Ulici se întreba: narcisism şi mesianism? Nu. Umilinţă orgolioasă şi speranţă resemnată. Şi aşa mai departe am povestit despre poezia lui Ion Iuga.
• Poetul Ion Petrovai după ce l-a pus pe raftul de sus al generaţiei sale a citit un mesaj al prof. dr. Alexandru Bogdan Petrovai cel care a publicat o cuprinzătoare selecţie din lirica lui Ion Iuga sub titlul „Cel mai frumos bărbat din Nord” (Editura Ţara Maramureşului, Petrova, 2010) care a semnat şi o substanţială prefaţă.
• Poetul Echim Vancea, un apropiat al poetului cinstit la el acasă a făcut un portret succint dar elocvent. Îl publicăm în această pagină.
• Poetul Vasile Muste cel ce a îngrijit o carte necesară pentru memoria lui Iuga „Binecuvîntata amintire” a spus: „Fără Ion Iuga poezia Maramureşului ar fi întîrziat un mileniu”.
• Medalionul liric a fost sporit de cuvintele poetului Gavril Ciuban. Care a citit o poezie care argumenta spiritul nonconformist. Cuvinte care au completat portretul de grup cu Ion Iuga au mai rostit: dr. Mihai Dăncuş, dr. Nicolae Iuga şi prof. Simion Iuga.
Binevenitul recital a fost susţinut de tinere din Săliştea de Sus, purtînd costumele locului: Maria Ioana Iuga, Cristina Mihaela Chereji şi Ileana Simona Vlad. Închei cu rostirea criticului Grigurcu despre Ion Iuga: „Asprimea stihurilor sale răzvrătite se asocia cu o delicateţe ce le înfrăgezea, visarea sa se deschidea spre infinit”.
