Revolta arhitecţilor

0
383

Modul în care se dezvoltă localităţile din judeţul Maramureş este haotic sau pe aproape. Arhitecţii acuză primăriile că nu respectă legile privind urbanismul, autorizarea şi calitatea construcţiilor. Primarii se apără şi spun că cetăţenii nu pot suporta taxele mari de proiectare. Adevărul se află între părţi: legis­laţia punitivă trebuie aplicată, mecanismul de sancţionare administrativă trebuie pornit, pentru toţi!
În judeţul Maramureş, doar două primării au serviciu de urbanism profesionist, Tg. Lăpuş şi Baia Mare. Celelalte gestionează planurile urbanistice generale, zonale şi de detaliu cu nespecialişti. În ultimii ani, toate localităţile au făcut demersuri să-şi mărească vatra locuită, pentru alocări bugetare mai mari, dar din 2016 impozitul pe terenul intravilan a crescut şi proprietarii au de plătit taxe duble/triple, pe terenuri rămase cu folosinţă agricolă. Comunele şi oraşele aleg între a se dezvolta pe orizontală, cu creşterea impozitelor şi taxelor funciare, sau pe verticală, pînă la limita de densitate permisă, cu asigurarea zonei verzi intravilane de minimum 24 mp/om.
După stabilirea acestei strategii, autoritatea locală este obligată să respecte legile de urbanism, construire, calitate şi arhitectură. Asociaţiile profesionale ale arhitecţilor se revoltă, deoarece noile clădiri sînt girate de alte persoane (constructori, proiectanţi), cu toate că legea îi obligă pe primari să ţină cont de actul numit „dovadă de luare în evidenţă”, ce dă garanţia că Ordinul Arhitecţilor din România filiala Nord-Vest, pentru Maramureş, susţine proiectul. Dar ce facem dacă primăriile nu respectă legile? Reclamăm situaţia la reprezentantul Guvernului în teritoriu, care se uită spre Inspectoratul de Stat în Construcţii (instituţie cu 5 salariaţi, personal insuficient pe judeţ)… Ca tot românul, ne scărpinăm în cap şi ne învîrtim în jurul cozii. Inspectorii de stat în construcţii să dea sancţiuni cu duiumul ar fi măsura de forţă pentru a instaura ordinea în acest domeniu, însă poate că ar fi nevoie şi de discuţii aplicate cu primarii şi arhitecţii, pentru a-i pune de comun acord. Cert este că primăriile n-au dreptul să elibereze autorizaţie de construire dacă proiectul nu este semnat de un arhitect. Primarii cunosc legea, însă intervine acea taxă de timbru şi alte chetuieli pe care beneficiarul nu le poate susţine. Aşa se ajunge ca cetăţenii săraci să încalce alineatul şi articolul şi jumătate dintre autorizaţii să fie eliberate prin ocolirea arhitecţilor.
Cartierele din oraşe se confundă cu zonele mărginaşe, în care legea construcţiilor este aplicată după voia fiecăruia. Democraţia în acest domeniu creează situaţii absurde. Pe spaţiile verzi dintre blocuri răsar clădiri ca negii pe frunte. Centrul se aglomerează peste limită şi periferia se extinde. Apare noua mahala, cartierele satelit, suburbiile, foburgurile, într-un haos urbanistic şi arhitectural ce urîţeşte localităţile, comunele suburbane. Calitatea vieţii depinde şi de arhitectura ce ne înconjoară. Blocurile din cartierele muncitoreşti sînt terne, trebuie refaţate, dar măcar aveau între ele spaţii verzi după lege, pe care acum se construiesc clădiri în contra oricăror norme urbanistice. În sate, casele cu şindrilă şi palatele de inox şi sticlă coexistă în ciuda prinţului Charles. Abuzarea frumosului de urîţenii trebuie stopată cumva. „Construcţiile sînt mai mari decît terenurile”, spune un arhitect. „Oraşul cu clădiri lipite seamănă cu o oală plină de sarmale”, zice o gospodină. Nimeni nu doreşte să locuiască într-o oală cu piroşte!
Calitatea mediului construit este la nivelul de jos. Mărirea demnităţii clădirilor şi implicit a calităţii vieţii noastre nu se poate face fără ajutorul urbaniştilor, arhitecţilor, constructorilor şi edililor, cei care asigură utilităţile publice. Avem nevoie de un patrimoniu construit frumos, dar nu este suficient, dacă nu cultivăm normele şi estetica urbanistică şi arhitecturală. Aglomerarea construcţiilor una lîngă alta, pînă la dispariţia totală a spaţiului de respiraţie şi confort urban, eclectismul şi amestecul hidos de edificii second-hand duc la scăderea bucuriei şi satisfacţiei de a trăi în aceste locuri (natale) şi ne transformă în cetăţeni de mîna a doua.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.