• Bucuriile participării la Festivalul de muzică sacră „Tudor Jarda” de la Năsăud •
Recent, în oraşul Năsăud, iubitori şi interpreţi ai muzicii sacre s-au reunit în sala Casei de Cultură pentru a-l omagia, în cadrul celei de-a IV-a ediţii a festivalului ce-i este dedicat, pe marele compozitor clujean Tudor Jarda, originar din ţinuturile năsăudene. Bunicul maestrului a fost din Sângeorz-Băi, iar mama – Zoie Jarda – din Năsăud, fiică a profesorului de religie ortodoxă Grigore Pletosu, devenit protopop, şi care l-a avut elev, la Gimnaziul din Năsăud, pe George Coşbuc.
Au evoluat pe scena festivalului, la această ediţie, Camerata academică din Câmpulung Molovenesc, Camerata academică „Porolissensis” din Zalău, Corul din Ilba, component al Ansamblului „Strugurelul” al comunei Cicârlău, Corul „Laudatio” al Parohiei „Constantin şi Elena” din Năsăud, Corul „Deisis” al Parohiei „Sf. Nicolae” din Năsăud, Societatea corală „Andrei Mureşanu” din Bistriţa.
Interpretarea coriştilor ilbeni a fost mult apreciată de spectatori, iar ţinuta de scenă a încântat privirile, membrii corului purtând cu mândrie costumele proprii, cu specificul zonei Codru. Repertoriul Corului din Ilba, dirijat alternativ de profesorii Lotica Vaida şi Simion Vaida, a fost alcătuit din lucrările: „Sus pe Muntele Calvar”, de Tudor Jarda, „Cât de mărit” de Dimitrie Bortneanski – I. Cartu, „Ridica-voi ochii mei la ceruri” şi „Nădejdea mea”, armonizate de Simion Vaida.
Participarea la Festivalul din Năsăud ne-a prilejuit, sâmbătă, vizitarea Muzeului Memorial „George Coşbuc”, unde am (re)trăit momente de veritabilă emoţie, păşind pragul casei copilăriei şi tinereţii poetului, fiu al preotului Sebastian Coşbuc şi al preotesei Maria, vizitând interiorul în care obiecte, mobilier, cărţi reînvie atmosfera de odinioară şi, fără îndoială, ascultând fermecătoarea evocare depănată de custodele Sandu. S-a imortalizat vizita prin fotografii în interiorul casei şi la bustul poetului şi s-a pregătit şi marcat prezenţa în satul poetului de pe Valea Sălăuţei, supranumit al ţărănimii, prin recitarea unor poezii şi interpretarea unor cântece pe versuri coşbuciene. Seara, coriştii din Ilba şi din Câmpulung Moldovenesc s-au întâlnit şi cunoscut la o cină a prieteniei, colorată cu imensa plăcere a unui dialog coral.
O puternică, înălţătoare şi evlavioasă trăire a rugăciunii ne-a creat, duminică, participarea la Sfânta Liturghie în Catedrala din Năsăud / Biserica din Centru, unde Corul din Ilba a avut onoarea să dea răspunsurile, slujba fiind oficiată de preoţii Florin Rusu şi Lucian Greab, cărora le mulţumim pentru împreuna celebrare şi pentru darul oferit spre mai buna cunoaştere şi perpetuarea colaborării. În ambianţa lăcaşului de cult, cu impresionanta lui acustică, vocile coriştilor au răsunat într-o armonie, acurateţe şi omogenitate care au complinit comuniunea, dăruirea şi participarea la rugăciune.
La Năsăud, coriştii au fost însoţiţi de domnii Gabriel Varga, director fondator, şi Nicolae Medveş, prim-corator al Bisericii din Ilba.
Festivalul „Tudor Jarda” a luat fiinţă în 2008, la iniţiativa profesorului arhidiacon Cornel Pop, şi azi sufletul manifestării, iar consacrarea lui, ca prestigioasă scenă pe care cântului coral sacru i se consfinţeşte tradiţia se asigură prin colaborarea domniei-sale cu instituţiile de cultură şi religioase, locale şi judeţene.
Cotidianul bistriţean „Răsunetul” din 13 octombrie a.c. a publicat, sub titlul „Ecouri la Festivalul «Tudor Jarda» de la Năsăud”, un amplu interviu cu profesorul arhidiacon Cornel Pop, în care reporterul, prof. Ioan Seni, solicită opinia amfitrionului festivalului privind succesul „de care s-au bucurat, cu toată sinceritatea, atât gazdele năsăudene, cât şi oaspeţii […], mai ales prin prestaţia oaspeţilor, care în timpul liturghiei au slujit atât la Biserica din Centru – Corul din Ilba (Maramureş), cât şi la Biserica Nr. 2 – Corala din Câmpulung (Suceava)”. În răspuns se consemnează: „Da, a fost un succes deosebit, asigurat prin calitatea formaţiilor care au onorat ediţia din acest an, fiecare formaţie având particularităţi remarcabile […], Corul din Ilba, Maramureş, provenind din zona Cicârlău, a ilustrului artist Nicolae Sabău, dovedeşte că Maramureşul şi satele sale pot avea coruri performante, care să abordeze atât un repertoriu sacru, cât şi repertoriu inspirat de melosul zonei respective. Cât de oportun şi de util ar fi ca şi în judeţul nostru să fie susţinute astfel de Coruri! Membrii corului din Ilba se simt răsplătiţi prin felul cum sunt apreciaţi în monografia «Lumini ale dăinuirii» (Baia Mare, 2012), scrisă de dirijorii corului – Lotica şi Simion Vaida – care văd în prestaţia coriştilor un răspuns la chemarea spre înălţarea sufletească, printr-o comuniune de glasuri în iubire. În monografia lor, autorii vorbesc cu recunoştinţă şi despre efortul şi stăruinţa preoţilor din această localitate, de a înfiinţa şi mai ales de a menţine viu un astfel de cor” (www.rasunetul.ro).
Coriştii din Ilba mulţumesc pe această cale domnului Sorin Lupşe – primarul Comunei Cicîrlău şi Consiliului local, pentru sprijinul acordat în vederea participării la această prestigioasă manifestare artistică.
Simion Vaida
