Biserici de lemn, sate tradiţionale şi „un cimitir vesel”, au fost obiectivele turistice pe unde a „colindat” un jurnalist francez. La finalul călătoriei, François Bostnavaron, turist pentru o săptămână în România, a publicat un amplu reportaj în cotidianul francez, Le Monde. În articol, jurnalistul prezintă România ca fiind o ”ţară francofilă şi adesea francofonă”. François Bostnavaron nu-şi ascunde admiraţia faţă de peisajele văzute şi oamenii întâlniţi. După sosirea la Cluj, primul obiectiv al excursiei sale este Breb, situat la poalele masivului Gutâi, în Valea Marei. Bostnavaron îi linişteşte pe cititori dând asigurări că „reţeaua rutieră, în special drumurile principale, este destul de bine întreţinută”, iar peisajele sunt variate, alternând păduri, păşuni şi sate cu case din lemn. La Breb, prima care apare este biserica, ale cărei turle înalte, acoperite cu zinc, sunt scăldate în lumina soarelui, la sfârşitul zilei. Frumuseţea pensiunii la care a făcut rezervare, cu poarta sa sculptată tradiţional, este dublată de primirea „caldă şi prietenoasă” a proprietarilor, „la înălţimea a ceea ce s-ar putea imagina”. Camera este una tipic tradiţională, ca un „concentrat de artizanat local”. De altfel, localnicii au păstrat în această regiune costumele tradiţionale şi turistul francez a avut ocazia să-i vadă cum ies îmbrăcaţi astfel, la chemarea clopotelor micii biserici, pentru a asista la slujba de duminică. În jurul localităţii Breb, abundă locurile de vizitare pentru a descoperi această regiune şicanată de istorie, unde localnicii au fost refractari şi au rezistat tuturor regimurilor, inclusiv în epoca Ceauşescu. Pentru a înţelege bine evoluţia sa, scrie semnatarul articolului, este esenţial de vizitat Memorialul Victimelor Comunismului unde fiecare celulă este un spaţiu didactic, ce permite înţelegerea modului în care s-a dezvoltat rezistenţa anticomunistă. De la Sighet, într-o jumătate de oră se ajunge la Săpânţa, acolo unde se află „Cimitirul vesel”. François Bostnavaron descrie locul ca o asociere prolifică între un Rousseau local, un sculptor amator şi un antreprenor de pompe funebre. Stan Ioan Pătraş, cel căruia îi datorăm acest cimitir extraordinar, a fost un pic din cei trei la un loc, estimează autorul reportajului, descriind în mod detaliat pentru cititori prin ce se face atât de remarcat acest loc. „Această localitate este renumită pentru al său «cimitir vesel». Este el cu adevărat vesel? În orice caz, merită un ocol. Seamănă puţin cu o asociere prolifică între un Douanier Rousseau local, un sculptor amator şi un antreprenor de pompe funebre. Stan Ioan Pătraş, căruia i se datorează acest cimitir neobişnuit, seamănă puţin cu toţi trei la un loc”, mai spune jurnalistul de la Le Monde. Excursia lui François Bostnavaron continuă la Mănăstirea Bârsana, la Rozavlea, Ieud, Prislop, călătoria de mai multe zile alternând pe drumuri de munte, păduri de pin sau sate, în farmecul culorilor toamnei ce amintesc de Vestul canadian. În periplul său prin România, jurnalistul a trecut şi pe la mănăstirile din Bucovina, apoi s-a reîntors la Cluj de unde a luat avionul spre ţara natală.