Fondurile de investiţii din Occident cumpără foarte mult pămînt în România. A apărut ideea ca legea să limiteze proprietatea la 50 de hectare, pentru o persoană fizică, dar proiectul nu a fost definitivat. Terenul agricol este patrimoniu naţional şi statul ar trebui să îl gestioneze în interesul românilor, nu al străinilor. Dar legile nu pot face diferenţă între străini şi români, deoarece toţi cetăţenii din ţările Uniunii Europene au aceleaşi drepturi cu noi. Nu se poate face o lege pentru români şi una pentru cetăţenii din celelalte ţări europene. Fermierii români sînt supăraţi că nu pot cumpăra teren, deoarece vin străinii şi oferă preţ mai mare decît pot oferi românii.
Statul român nu are statistici privind suprafeţele de teren cumpărate de străini. Preţul terenului agricol în România este de circa 2.000 euro/ha, faţă de 20.000 de euro în Occident, ceea ce îi determină pe mulţi cetăţeni europeni din ţările occidentale să vină la noi în România şi să cumpere teren agricol. Vînd terenul agricol pe care îl deţin acolo şi cumpără la noi de zece ori mai multe teren. Dintr-odată, devin latifundiari, ajung să deţină mii de hectare de teren. Nu există satatistici oficiale privind acest fenoment (ar trebui să existe, este o problemă de importanţă mare!), se pare că străinii deţin un milion de hectare de teren agricol. Problema a rămas deschisă şi va fi abordată de noul Guvern şi de noul ministru al Agriculturii, Petre Daea, dacă organizaţiile de fermieri români vor solicita acest lucru. (Astăzi, ministrul Petre Daea se întîlneşte cu organizaţiile profesionale – din Maramureş, participă dr. Claudiu Frânc. Alături de cererile curente – privind subvenţiile agricole pe 2017 -, fermierii nu se lasă şi vor solicita şi stoparea vînzării terenului agricol către străini.)
