Duminică, 4 iunie 2017, credincioşii ortodocşi şi greco-catolici din Ţara Lăpuşului au prăznuit Rusaliile sau Pogorîrea Duhului Sfînt în mănăstiri şi biserici. La intrarea în gospodării şi biserici, oamenii au pus crengi de tei, ca semn ale coborîrii Sfîntului Duh.
Lîngă Biserica de lemn de ulm din satul Rogoz, construită în anul 1560, inclusă în Patrimoniul UNESCO, se găseşte masa moşilor, formată din bîrne lungi cît biserica, crestate din metru în metru. Conform acestor crestături, pe peretele bisericii sînt scrise nume precum: Herman, Rus, Toma, Nistea, Pintea…, aceştia au avut în proprietate porţiuni din masa moşilor, unde de Paşti şi Rusalii dădeau pomană oamenilor săraci. Această sărbătoare este supranumită ”moşii de vară”. Creştinii vechi credeau că sufletele moşilor se preumblă printre cei vii fie în ajunul Rusaliilor, fie la Rusitori, ţinută la 7 sau 9 zile după Rusalii. Pomenile au rolul de a-i face pe morţi să plece îmbunaţi la ale lor. Numele acestei sărbători este în legătură şi cu vechea sărbătoare romană Rosalia, cînd fire de grîu din holda sfinţită se iau acasă, ca să apere gospodăria de fulgere şi grindină. În ziua de Rusalii, două fete împletesc cununi de grîu care vor împodobi praporii din biserică. Preoţii ies apoi în cîmp şi sfinţesc ţarina, ca să nu bată grindina. A fost momentul revărsării Duhului Sfînt peste omenire, care trebuie înţeles prin capacitatea oamenilor de a fi împreună, de a ne ierta unii pe alţii. Este momentul responsabilităţii noastre creştine.
