Revista “Biblioteca Septentrionalis (an XXIV, nr. 2/47, decembrie 2016), publicată în cadrul Bibliotecii Judeţene Petre Dulfu din Baia Mare, se distinge prin modernitatea viziunii, prin referinţele directe la actualitatea culturală, fără a neglija ceea ce vine din trecutul fondator.
În editorialul Viitorul cărţii şi cartea viitorului, redactorul-şef dr. Fl. Roatiş inserează probleme neliniştitoare pentru secolul în care trăim, când generaţiile tinere accesează tableta şi computerul, “petrecându-şi multe ore în tovărăşia acestora, refuzând cu obstinaţie cartea, adică lectura…” (p.3). Statisticile sunt neliniştitoare. Interogaţiilor îngrijorătoare le corespunde un optimism moderat: “Nu credem că Internetul va arunca tradiţionala carte în neant! Mult timp, deci pentru multe generaţii, cele două “galaxii” vor coexista”. “Va rezista cartea – dischetă sau e-book sute de ani, precum cea de hârtie?”. “Până atunci să credem în viitorul cărţii, indiferent de forma pe care o va lua aceasta, căci o lume fără cărţi ar fi una cenuşie, săracă şi, poate, mai violentă” (p. 4).
În “Dialoguri profesionale”, se etalează activitatea densă a bibliotecarilor. Admirabilă este secvenţa destinată Bibliotecii culturii aromâne “prima bibliotecă virtuală”. Observăm agenda culturală complexă a Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu”. Revista este un izvor de informaţii şi o modalitate de cunoaştere a vieţii cultural-spirituale şi a mediului etnic multicultural din nordul ţării.
În Pagini culturale, ne întâlnim cu umbrele unor oameni care au fost. Sună profetic cuvintele lui Ioan Popescu de Coaş, datând din 1870: “România să devină unită cu toate părţile ei; cultă şi civilizată de la o margine la alta, mare, tare şi fericită spre a-şi reocupa, cu o oră mai înainte, cuvenitul ei loc între naţiunile cele mai valoroase ale Europei”.
Ample, dar nu diluate, sunt cele două interviuri semnate de Terezia Bolchiş-Tătaru în dialog cu Ion Dumitru şi de actorul Paul Antoniu cu regretatul om de cultură şi cronicar teatral Augustin Cozmuţa.
Holocaustul, cele două ideologii criminale (fascismul şi comunismul), exilul, autoexilul, tragediile sau dramele care decurg de aici, umbrele unor scriitori (Nichita Stănescu şi Marin Sorescu) acoperă alte pagini de emoţie ca şi recenzia la “Marea carte a inumanităţii. O istorie a ororilor în 100 de episoade” (Ştefan-Adrian Bărbulescu).
Un capitol aparte este consacrat filosofilor. Sub denumirea “Philosophia perennis”, citim despre “Românismul lui Mircea Eliade” şi “teroarea istoriei” (Isabela Vasiliu-Scraba); “Omiliile şi retorica creştină” (Aurel M. Cazacu); “Crede şi nu cerceta-Note la un presupus imperativ biblic” (Cătălin Bogdan Roatiş); “O scurtă incursiune în Duhul sărbătorii” (Lavinia Claudia Nan) şi despre “Steinhardt – traiectorii spirituale” (Grigore Spermezan). Tot despre filosofi şi filosofia nepieritoare scrie şi Maria-Zoica Ghiţan, “Noica şi literatura. Influenţa lui Constantin Noica în literatura română”, într-o carte recenzată de Stan V. Cristea.
În ansamblul ei, revista “Bibliotheca Septentrionalis”, alcătuită cu profesionalism şi talent, este o reuşită de zile mari. (Maria Cogălniceanu)
