O etapă a excursiei tematice „Pe urmele Întregitorilor de Ţară”, iniţiată de Filiala Maramureş a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, s-a desfăşurat recent. Era firesc ca după excursiile la Zvolen, Viena, Budapesta, Cernăuţi, Chişinău şi Iaşi, pe urmele eroilor şi martirilor români care au luptat pentru Întregirea neamului românesc, punctul terminus să fie Alba Iulia. Aici, „Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează UNIREA acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România“ (Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918).
Membrii grupului (20 de persoane) fac parte din Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI, Filiala „Pintea Viteazu” Maramureş, preşedinte col. (r.) Ioan Ceterchi, şi din Filiala „Alexandru Ioan Cuza” Maramureş din cadrul MApN, preşedinte col. (r.) Ionel Corcodel.
În drum spre Cetatea Alba Carolina
Primul obiectiv, Cetatea Dăbâca, jud. Cluj, unde şantierul de arheologie medievală a fost deschis în anul 1964. Misiunea arheologilor era aceea de a stabili dacă Dăbâca a fost sau nu reşedinţa voievodului român Gelou, menţionat în Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor, atribuită lui Anonimus, probabil notar al regelui Bela al III 1172-1196). Cetatea Dăbâca este atestată documentar în anul 1214, iar în 1243, regele Bela al IV-lea al Ungariei (1235-1270) donează 3 sate care aparţineau cetăţii (Fatateleke, Bachunateleke şi Chegeteleke) comiţilor Theotonicus şi Hermann, în semn de mulţumire pentru serviciile lor. Cu această ocazie apare menţiunea terras castri nostri de Doboka.
Am ajuns la ”Obeliscul de la mormântul lui Mihai Viteazul”, situat pe Aleea Obeliscului din Turda, judeţul Cluj, unde am aflat că nu se ştie cu certitudine unde a fost îngropat trupul marelui Întregitor de Ţară, ”Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată ţara Moldovei”. Istoriografia cunoscută marelui public ne spune că aici se află doar capul marelui domnitor, iar privitor la trupul voievodului, părerile istoricilor sunt foarte diverse. După ultimele informaţii, raportul de medicină legală şi măsurătorile antopometrice confirmă autenticitatea osemintelor care au fost descoperite la Mănăstirea Plăviceni din judeţul Teleorman, ca fiind osemintele, dispărute de secole, ale lui Mihai Viteazul”.
A fost înălţător ceremonial militar, s-a oficiat un parastas în memoria lui Mihai şi s-a depus o coroană de flori la Obeliscul închinat Domnitorului viteaz.
La Aiud, am fost întâmpinaţi de colonelul (r.) Viorel Coman, preşedintele filialei ACMRR din MAI care ne-a prezentat date despre această străveche localitate. „Cetatea Aiudului s-a construit peste o aşezare antică ce avea denumirea de Brucla. Documente scrise există începând cu anul 1293. Aiudul a devenit cel mai important centru cultural-educaţional al calvinismului din Transilvania. Cetatea Aiudului, construită în prima fază în secolul al XIV-lea, reprezintă una dintre cele mai vechi fortificaţii din Transilvania”.
La ”Râpa Robilor”, Fratele Grigore de la mănăstirea “Înălţarea Sfintei Cruci” ne-a descifrat simbolismul măreţului monument. Pe pereţii capelei în care este amenajat „Cimitirul oaselor”, sunt inscripţionate numele martirilor din epoca comunistă care au luptat pentru libertatea şi demnitatea poporului român.
Ziua s-a încheiat la Mănăstirea Râmeţi.
În Alba Iulia
A doua zi, odată ajunşi la Cetatea Alba Carolina, am fost întâmpinaţi de colonelul (r.) Sabin Drăgan din cadrul Filialei Alba Iulia a ACMRR şi de Dan Chindriş, cu origini din Ieudul maramureşean. Am parcurs un itinerar care a cuprins evocarea unor momente istorice. Mai întâi, am fost la „Via Principalis” din Castrul roman, unde îşi avea sediul Legiunea a XIII- Gemina. Apoi am poposit la mormântul lui Iancu de Hunedoara şi al fiilor lui, în Biserica romano-catolică. Am admirat obeliscul înălţat în memoria eroilor răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan şi monumentul închinat Crăişorului munţilor, Avram Iancu. În Sala Unirii, ochii noştri s-au oprit asupra dosarelor voluminoase în care s-au adunat spre păstrare şi mărturie veşnică Credinţionalele celor 1.228 de delegaţi aleşi de poporul român din Transilvania, îndrituiţi să voteze Unirea cu România.
Am văzut şi credinţionalul şi fotografia „economului” Atanasiu Damian, din Negreia, comuna Şişeşti, care, alături de 53 de maramureşeni, la 1 Decembrie 1918, a votat unirea cu ţara mamă. S-au alăturat grupului nostru colegi din Filiala Alba Iulia ”Gemina” a ACMRR, conduşi de gl. br. (r.) ing. Ioan Belci şi col. (r.) Ioan Galdea, preşedintele Filialei Alba Iulia a ANCERM, precum şi membri ai Asociaţiei ASTRA Alba Iulia, în frunte cu prof. Maria Coica.
Elogierea eroilor naţiunii române
La momentele festive organizate în Cetatea Alba Carolina, au participat 17 şişeşteni, în frunte cu primarul comunei Şişeşti, Mircea Ioan Tentiş, îmbrăcaţi în straie populare româneşti.
Manifestările de omagiere a eroilor întregitori de ţară au început la Biserica Reîntregirii Neamului Românesc, unde a fost oficiat un parastas de către pr. Virgil Jecăreanu, consilier eparhial, delegatul special al Preasfinţitului Iustin, episcopul Maramureşului şi Sătmarului, şi de către pr. dr. Daniel Achim, preot militar la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Maramureş, care au făcut parte din grupul nostru. Părintele Daniel, adresându-se asistenţei (localnici şi turişti), a spus: „Încheiem aici, la Alba Iulia, în această sfântă catedrală a întregirii neamului, periplul nostru făcut pe urmele întregitorilor de ţară. Am fost la Zvolen în Slovacia, la Viena, la Budapesta, la fraţii noştri de la Cernăuţi şi Chişinău, care trăiesc în zone rupte din trupul ţării, la Iaşi, şi peste tot am adus umila noastră recunoştinţă înaintaşilor care s-au jertfit pentru întregirea şi reîntregirea ţării. Se cuvine ca şi aici, în Alba Iulia, să dăm slavă Bunului Dumnezeu şi să cerem să ocrotească poporul român, acum şi în veci, amin!”
Interpreta de muzică populară Angela Munteanu a cântat „Veniţi români” (muzica, Valentin Băinţan), iar un grup de tineri din Bicaz, judeţul Neamţ, prin cântecele prezentate, au dat strălucire momentului.
Elogierea „părintelui naţiei” George Pop de Băseşti a fost făcută la bustul din faţa Sălii Unirii. Din partea Consiliului Judeţean şi a Prefecturii Maramureş, prin Lucia Pop şi Oana Leşiu, muzeografi la Muzeul Judeţean Maramureş, a fost depusă o coroană de flori. Prezentând rolul pe care l-au avut maramureşenii în realizarea Unirii, nominalizându-i pe George Pop de Băseşti, preotul dr. Vasile Lucaciu, avocatul Teodor Mihali şi locotenentul Ilie Lazăr, au fost reamintite şi cuvintele pe care Badea George le-a rostit la deschiderea Marii Adunări Naţionale din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, pe care a prezidat-o: „Acum slobozeşte, Doamne, pe robul tău, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei întregirea neamului românesc”.
În prosesie, întreaga asistenţă s-a îndreptat spre bustul părintelui dr. Vasile Lucaciu. Odată ajunşi acolo, primarul comunei Şişeşti a depus o coroană de flori, după care s-a intonat “Doina lui Lucaciu”.
Salutul gazdelor din Alba Iulia a fost rostit de col. (r.) Ioan Galdea, care a spus: „Îi felicităm pe colegii maramureşeni pentru iniţiativele frumoase şi modul lor de realizare. Ziua venirii dumneavoastră aici coincide cu vestea primită de la Bucureşti că s-a deschis finanţarea pentru construirea Monumentului Întregirii Neamului ce va fi amplasat în faţa Catedralei.” Maria Cioica a recitat poezia „Veniţi la Mecca noastră în Ardeal” scrisă de Adrian Păunescu.
În acest context, a fost citită Declaraţia solemnă prin care participanţii au solicitat preşedintelui României să-l declare Erou Naţional pe părintele dr. Vasile Lucaciu. Refugiat în Bucureşti, Vasile Lucaciu a acţionat prin toate mijloacele pentru intrarea Regatului României în războiul pentru eliberarea Transilvaniei. Notorietatea de care se bucură a fost semnalată chiar şi de presa franceză: „ROMÂNIA MARE – HARTA IDEALĂ A NAŢIUNEI”, care a arătat revendicările naţionaliste româneşti înainte de intrarea în război şi portretul lui Vasile Lucaciu.
(reproducere din ”Le Petit Parisien, journal quotidien du soir”, 16 martie 1915. ROMÂNIA, arhive istorice)
Prosesia a continuat spre statuia primului Întregitor de Ţară, domnitorul Mihai Viteazul. Aici “copilul de trupă” David (vârsta 7 ani), însoţit de tatăl său, Nistor Lihet, a intonat Imnul de Stat al României, timp în care s-au depus coroane de flori. Apoi, participanţii s-au prins în Hora Unirii.
La Ţebea, la mormântul eroului naţional Avram Iancu, am ajuns pe înserate. S-a oficiat parastasul în memoria lui Horia, Cloşca şi Crişan, a lui Avram Iancu şi prefecţilor săi: Ioan Buteanu (maramureşean), Axente Sever, Simion Balint, Petru Dobra şi Nicolae Solomon. Apoi ne-am recules la Gorunul lui Horia…
Cârsnicul Petru David ne-a invitat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, fiindu-ne ghid. Am aflat că, la anul 1948, Biserica a primit, ca donaţie de la Petre Zaharia din Baia de Criş, un prapor ilustrând faptul că eroii munţilor Apuseni sunt consideraţi sfinţi de către moţi.
Cunoaşterea istoriei
La reuşita acţiunii patriotice şi de cunoaştere a istoriei şi-au adus contribuţia şi: col. (r.) Ioan Ceterchi, col. (r). Dumitru Aron, arh. Florescu Oksana, comisar-şef (r.) Ioan Marchiş, slt. (r.) Petre Berci, ec. Nistor Lihet. Încheiem relatarea noastră cu cântecul Savei Negrean Brudaşcu: „Ţine-i Doamne-n paza Ta / Orişiunde s-ar afla. / Doamne, ocroteşte-i pe români!“
Colonel (r.) Gavril BABICIU;
Prim-vicepreşedinte al Filialei Maramureş a ANCERM
Foto: Adrian BIRTOC
