BANI, AFACERI, INFLUENŢE – Despre mătrăşiri şi alte lovituri în economie

0
299

Procesul de creştere economică centrat pe consum este limitat. Inadecvarea măsurilor intervenţioniste la realitatea economică riscă dezechilibre majore. Piaţa reacţionează la gândirea abstractă a politicienilor cu distorsiuni greu de restabilit pe termene medii şi lungi.

În dicţionare, verbul a mătrăşi are semnificaţia de ”a îndepărta o persoană a cărei prezenţă este supărătoare” sau de ”a şterge ceva de pe faţa pământului”. Privind la scandalurile interminabile de pe scena politică, pretendenţii bunului-simţ se pot întreba: Cui folosesc? De ce nu se mai termină odată ? Până unde merge nesimţirea? Răspunsurile posibile ţin de starea psihomorală a aceluia care are curiozitatea de le găsi şi se subordonează unei dihotomii umane: raţionarea explicită orientată pe principii sau judecata intuitivă la nivel relativ. Pornind din acest punct, se pot identifica două mari grupe de respondenţi: oamenii raţionali cu principii ferme, care nu vor găsi niciun sens logic mascaradei dintre ”ei şi ei”, şi alţii, relativiştii, bazaţi pe intuiţie şi automatisme, care vor identifica justificări şi sensuri ale luptei suburbane dintre politruci. Cum spectrul uman nu este colorat doar în alb şi negru, vor exista şi alte categorii aflate pe o largă plajă de gri, intermediari între cele două categorii de mai sus.
De ceva timp încoace se bate multă monedă pe scindarea socială, între ei şi noi! La o categorisire duală a societăţii pe criterii de bogăţie, ideologie politică, cunoaştere, pregătire, morală, etică etc., rezultă bogaţi şi săraci, de stânga şi de dreapta, intelectuali şi proşti, culţi şi inculţi, cinstiţi şi corupţi, buni şi răi etc. Indiferent de criteriul avut în analiză, ”spectacolul” a ajuns la un nivel foarte jos, chiar degrada(n)t! Subiectele zilei sunt legate de chefurile de la T şi K, mătrăşirea unora de către alţii, disculparea prin acuzare etc. Cine să se mai preocupe de mersul economiei interne?!
Consumul a fost un motor al maşinăriei dezvoltării, dar încet şi sigur s-a transformat într-o rablă. A contribuit la uzura lui şi aşa-zisa revoluţie fiscală, care s-a înfăptuit pe fondul altor măsuri stimulatoare de inflaţie: acciza la carburanţi şi liberalizarea pieţei energiei şi a gazului, care au accelerat procesul inflaţionist. Coroborate, intervenţiile de acest gen se caracterizează prin divergenţă şi respingere. Concret, veniturile se erodează prin inflaţie, consumul scade, iar nivelul de trai nu va creşte. Adio, creştere economică bazată pe consum!
Ce cu o mână ţi se va da, cu trei ţi se va lua! Spre exemplu, reducerea cu 6% a impozitului pe salariu afectează negativ sumele defalcate încasate de administraţiile locale. Cum vor politrucii să rezolve problema?! Să scoată un Ghid al Finanţelor Locale şi să crească impozitul pe avere (clădiri, terenuri, maşini) de peste trei ori, dar şi impozitul pentru spaţiile lucrative de peste şapte ori. Asta da rezolvare! Gândind în folosul nostru, se preocupă de cine-i mai corupt în ţară, cum se fabrică denunţurile şi dosarele, cine şi cu cine umblă-n vie şi alte lucruri de acest gen. Întru rezolvarea deplină a dezechilibrelor financiare ce se ivesc pe orizontul bugetar, poate punem şi de un contract de împrumut cu FMI?! Cine ştie? Am fi cel mai interesant exemplu pentru întreaga ştiinţă economică: o ţară aflată pe creştere economică ce se împrumută la FMI pentru asigurarea stabilităţii financiare!!! O astfel de temă are mari şanse la un premiu Nobel pentru economie! Iacă aşa, ne mătrăşim economia!
Cum rămâne cu investiţiile în oameni şi infrastructură?! Bruma de venituri publice nu ajunge nici pentru susţinerea pomenilor electorale. Atunci de unde bani pentru investiţii? Din taxe, impozite şi alte biruri. Concomitent, ei au şi alte priorităţi: se văicăresc de lipsa de putere (Doamne şi fereşte să nu ajungă la toată!), că agenturili nu-i lasă, că iarna a venit la noi într-o joi… Ieri au fost ca fraţii, la cataramă, iar astăzi sunt duşmani de moarte; ieri rodeau împreună de pe ciolan, azi îşi dau cu el în capetele seci, de răsună valea.
Panem et cincerses.
Poate mai mult circ decât pâine!

Conf. univ. dr. ec. Vasile BÎRLE

Pentru mai multe analize marca Prodatacons, urmăriţi paginile economice ale cotidianului „Graiul Maramureşului”, accesaţi http://www.prodatacons.ro sau vizitaţi pagina oficială de Facebook Prodatacons.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.