Luni, 28 mai, în statul Delaware a fost o zi cu ploaie. În statul vecin, Maryland, a fost declarată chiar starea de urgenţă. O suburbie a oraşului Baltimore a căzut pradă viiturilor provocate de ploi abundente. Apele au ajuns până la primul etaj. O nuntă a fost surprinsă de furtună în biserică. Viitura i-a silit pe nuntaşi să se refugieze într-un restaurant, unde mirii au depus jurămintele. După aceea, apele i-au fugărit din nou. Unde s-au dus, nu s-a mai spus.
În 28 mai, SUA au celebrat Memorial Day, sărbătoare dedicată soldaţilor americani căzuţi la datorie pentru ţara lor. De pe Uliţa Bisericii, acest eveniment ar putea fi văzut cel mult ca o ştire de presă. Privit de aproape, este o mare sărbătoare, care merită spusă şi altora. Memorial Day este o sărbătoare federală, ce are loc în ultima zi de luni, din luna mai. Prima aniversare a avut loc în 1866. Statele din Nord au adoptat repede sărbătoarea. Până în 1870, rămăşiţele a aproape 300 000 de soldaţi unionişti, morţi în războiul civil, au fost reînhumate în 73 de cimitire naţionale. Aflate în preajma câmpurilor de bătălie.
Cele mai mari cimitire sunt: Cimitirul Naţional Gettysburg, din Pennsylvenia, şi Cimitirul Naţional Arlington, de lângă Washington. Veterani de război, oameni politici şi reprezentanţi ai clerului, în discursuri festiviste, oferă americanilor prilejul de a înţelege istoria în termenii sacrificiului pentru ţară, o mai bună apropiere de Dumnezeu. De Memorial Day, drapelul naţional este arborat în bernă, din zorii zilei, până la amiază. Grupuri de voluntari pun drapele şi flori pe mormintele din cimitirele naţionale.
Am observat că se pun flori şi drapele şi în alte cimitire. Este un fel de ziua morţilor de pe la noi. Pe o colină înaltă, la marginea capitalei Americii, peste râul Potomac, se află Cimitirul Naţional Arlington. Este locul sacru al Americii, unde-şi dorm somnul de veci peste 290 000 de eroi, veterani, personalităţi, astronauţi, cetăţeni care au adus servicii importante ţării. În ultima jumătate de veac, mormintelor li se pune acelaşi tip de piatră funerară simplă, pentru că toţi cei ce se odihnesc aici, de la soldat la general, sunt egali în faţa eternităţii şi în faţa lui Dumnezeu.
M-a impresionat modestia mormântului lui John F. Kennedy, preşedintele american asasinat la Dallas, în noiembrie 1963. Alături, Mormântul Eroului Necunoscut, care are inscripţia: „Numele lor este cunoscut doar lui Dumnezeu”!
28 mai, dimineaţa. Suntem la Ocean, la Rehoboth Beach. Îmi rotesc privirea în jur. Aproape la fiecare intrare în casă flutură steguleţe americane. Ioana îmi spune că grija pentru un drapel este mare: să nu-l plouă, să nu fie distrus de intemperii şi nici soarele nu este prielnic. Toate să arate impecabil. Deşi mergând spre Biserica St Ann, lângă şcoala lui Marco George, am văzut şi drapele mai decolorate.
Privesc şi eu la CNN. La Cimitirul Naţional din Arlington, preşedintele Donald Trump participă la ceremonie. Onoare eroilor! Un discurs rostit liber. Printre altele, este omagiat militarul Chavez, ajuns la 106 ani, supravieţuitor de la Pearl Harbour, din 1941, când baza militară din Hawaii a fost atacată de japonezi. Se cântă imnul. Preşedintele şi civilii duc mâna la inimă, iar militarii salută. Un grup în ţinută de marinar cântă „Glory, glory, Hallelujah”! Mulţi copii, cu steguleţe şi flori în Cimitirul Arlington. Sărbătoarea este şi un weekend prelungit, dedicat întrunirilor de familie, spectacolelor de artificii, plajă şi alte distracţii. Pe plaja de la Rehoboth, unii şi-au dus drapelele cu ei, înfigându-le în nisipul fierbinte. Memorial Day marchează începutul sezonului estival. Care se termină în septembrie, cu o altă sărbătoare: Labor Day. Americanii au 10 zile libere pe an; românii au 30 de zile, iar francezii 41.
Fiecare aşezare americană cinsteşte sărbătorile. Am constatat că americanii au un cult firesc pentru drapel şi imn, pentru celelalte simboluri naţionale.
