Tinerii nu sunt interesaţi de agricultură. O dovedesc datele statistice ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Maramureş care evidenţiază că majoritatea agricultorilor din judeţ are peste 60 de ani. Astfel, 8.883 din cei 34.384 fermieri care solicită subvenţii agricole se situează în categoria 61-70 de ani, ceea ce reprezintă mai mult de un sfert din numărul agricultorilor.
“Fermierii foarte tineri între 18 şi 20 de ani care s-au apucat de agricultură sunt doar 48, reprezentând 0,14% din total. Sunt mai mulţi fermieri din cealaltă extremă, categoria de vârstă 91-99 ani, în număr de 66, respectiv 0,19%”, a punctat directorul executiv al APIA Maramureş, Florin Urs.
Conducerea APIA a mai adăugat faptul că “în judeţul Maramureş, 4.650 fermieri din cei 34.384 care au depus cerere la APIA în 2018 au o vârstă sub 40 de ani, inclusiv, reprezentând 13,53 %, în timp ce numărul fermierilor cu vârsta de peste 41 de ani, se ridică la 29.374, respectiv 86,47%. În acelaşi timp se observă că aproape jumătate din fermierii “activi” care exploatează suprafeţe de teren agricol sau cresc animale au vârsta de peste 51 de ani (23.518 fermieri)”, a precizat Florin Urs.
El a accentuat că ponderea tinerilor sub 40 de ani care se ocupă de agricultură este mai mare în Maramureş (13,53%) decât media UE de 11% şi decât cea naţională, dar mult mai mai mică decât în alte state unde ponderea tinerilor sub 40 de ani depăşeşte 20%”. Din acelaşi raport mai rezultă că fermierii tineri sub 40 de ani deţin 22,73% din efectivul de bovine solicitat la APIA şi 32,18% din efectivul de ovine/caprine solicitat la APIA, în timp ce deţin doar 18,43% din suprafeţele solicitate la APIA. Prin urmare, fermierii tineri s-au apucat de creşterea animalelor, însă nu au reuşit să adune suficient pământ.
Oficialii APIA sunt de părere că pentru a-i atrage pe tineri să se apuce de agricultură ar trebui să fie gândită o altfel de strategie care să includă mai multe facilităţi fiscale. În plus, e avută în vedere asocierea agricultorilor şi organizarea lor. “Analiza forţei de muncă ocupată în agricultură, analiza schimbării generaţiilor din domeniul agricol, urmată de o prelucrare a datelor de către cei interesaţi, continuată cu decizii care să stea la baza calculelor de prognoză, reprezintă doar o componentă a unei strategii agricole judeţene. În vederea conturării unei astfel de strategii este necesar să se efectueze analize pe toate componentele fenomenului agricol, care apoi să fie structurate într-o strategie unitară susţinută la nivel naţional”, se mai precizează în raportul APIA Maramureş.
