• Asociațiile civice Freedom House și Euractiv, în parteneriat cu Agenția de dezvoltare comunitară „Împreună”, în cadrul proiectelor No Hate și Mindset, organizează o serie de trei webinarii destinate jurnaliștilor din presa locală care scriu despre romi. Miercuri, în cadrul temei generale „Redactarea incluzivă a articolelor despre romi în perioada pandemiei COVID-19”, a avut loc seminarul „De ce rom și nu țigan? – media training, terminologia non-discriminării etnice”, prezentat de lectorii Gelu Duminică și Oana Sandu. Acțiunea (finanțată de Uniunea Europeană) a durat trei ore.
Rom, nu ţigan
Sociolog și activist pentru drepturile romilor, Gelu Duminică a vorbit despre istoria romilor din România și Europa și a dialogat prin zoom cu cei 32 de jurnaliști participanți (unul din Maramureș). În Uniunea Europeană, orice tip de discriminare este interzisă, inclusiv cele pe motive de etnie sau rasă. În general, jumătate dintre oameni se confruntă în viața cotidiană cu episoade de discriminare. Gelu Duminică a arătat că avem tendința să-i discriminăm pe romi: părinții ne spuneau „Dacă nu ești cuminte, te dau la țigani!”, însă și astăzi obișnuim să vorbim negativ despre ei: „Te-ai înecat ca țiganul la mal!” Ar trebui să evităm substantivul „țigan”, este jignitor, corect fiind cel de „rom”, utilizat în toată Europa, acesta fiind numele istoric al acestei populații venite din India, cu șederi în Persia și Grecia.
Alături de robi tătari, romii au fost aduși în sudul țării noastre prin secolul al XIV-lea, înainte de apariția primelor state românești. Timp de 500 de ani, ei au fost robi la mănăstiri și la boieri, ca potcovari, căldărari, fierari, rudari, zlătari, spoitori, lingurari, ursari, vătrași… Ștefan Cel Mare a dus în Moldova 30.000 de romi, ca „unelte vorbitoare”. Fetele rome, a spus Gelu Duminică, erau abuzate sexual, boierii aveau obiceiul să le dezvirgineze (pe cele frumoase), după apariția ciclului menstrual. Romii erau robi și pe vremea lui Mihai Eminescu. Emanciparea lor a fost dictată de statele din Occident, fiind o condiție pentru acceptarea unirii Moldovei cu Țara Românească, în 1859. Statul i-a despăgubit pe proprietarii de robi cu bani și în acest fel 250.000 de romi au fost scoși din robie. În acea vreme, Mihail Kogălniceanu a obținut titlul de doctor, în Franța, cu o teză despre istoria romilor, el fiind un susținător al desființării robiei.
Dreptul la viață demnă
În limbajul discriminării, romii capătă porecle: țigan, cioroi, balaur, faraon, iar femeile lor, pirandă (în limba romani, înseamnă „curvă”). În al doilea război mondial, alături de evrei, romii au fost considerați oameni de rasă inferioară, a existat și propunerea să fie sterilizați, dar au fost închiși în lagăre de exterminare și au căzut victime ale pogromurilor, însă despre aceste abuzuri ale statului istoricii de azi nu prea scriu… Printre adepții eugeneticii se aflau și reputați filosofi români, iar legea de deportare a fost semnată de liderul bisericii, care pe atunci era prim-ministru al României.
Istoria acestei etnii este tragică, motiv pentru care Uniunea Europeană duce o politică de susținere a romilor, pentru a-i ajuta să iasă din sărăcie, să aibă o identitate, o limbă, un steag, un imn… În România, există 1,5 milioane de romi (7% din populația țării), dar statisticile nu-s prea corecte, probabil mulți romi se declară români sau maghiari. Toți cei care vorbesc limba romani (de origine sanscrită, comună tuturor romilor din Europa) ar trebui să-și asume identitatea aceasta. Dar chiar și unii romi care au reușit în viață evită să-și recunoască etnia (inclusiv doi artiști pop celebri). Romii se află printre cele 19 minorități scrise în Constituția României, dar încă nu a fost votată o lege a minorităților. Discuția cu Gelu Duminică a durat două ore.
Gard, nu zid
Oana Sandu, reporter la revista trimestrială de jurnalism narativ DoR de 11 ani, a vorbit despre articolele pe care le-a scris pe tema discriminării romilor, femeilor, copiilor, persoanelor cu dizabilități… O femeie intenționa să înfieze o fetiță, însă părinții adoptatoarei s-au opus – din cauza etniei copilului mic -, subiectul fiind edificator pentru felul în care îi vedem pe romi. Oana Sandu a scris și despre „zidul” de pe strada Horea din Baia Mare, considerat mijloc de segregare a familiilor de romi ce locuiesc în blocurile sociale de acolo. A documentat articolul timp de 10 zile. „Cel mai important este să fii om” a spus jurnalista de teren, în concluzie. Un alt articol al său: „Doamnele din Ferentari”.
• În 29 octombrie și 5 noiembrie 2020, urmează alte două webinarii despre aceeași temă.
