Durata literaturii la Cicârlău

Da, la Cicârlău, este o energie culturală care a devenit emblemă peste vreme. Minunații preoți și învățători au pus temeinice zidiri spirituale pe frontispiciul așezării de referință pentru această parte de țară. Cu rezonanțe profunde. Pe acest ecran s-a proiectat, în urmă cu patru decenii și jumătate, Festivalul de Literatură Vasile Lucaciu. Care în acest început de decembrie a adunat douăzeci și două de ediții (XXII). Pe aici s-au perindat, girând valoarea manifestării, scriitori care au pus cunună pe fruntea literaturii române. Eu am fost alături de Nicolae Breban, Augustin Buzura, Ioan Alexandru, Teohar Mihadaș, Nicolae Prelipceanu, Horia Bădescu și mulți alții, care au dorit să țină aproape legătura cu trecutul literar profund și să dea prezentului o aură pe măsura simțirii noastre. Că o aveam și încercam să o întrupăm.
Și așa, așezarea Cicârlău a devenit și în acest an o reședință a literaturii române. Să fiu concret. În zilele de 3-4 decembrie, 2022, au venit intelectuali de marcă ai acestui timp, scriitori consacrați, redactori șefi ai unor reviste literare de prestigiu. Au girat manifestarea Mircea Arman (revista „Tribuna”), Olimpiu Nușfelean (revista „Mișcarea Literară”), Daniel Săuca (revista „Caiete Silvane”), Virgil Mihaiu (revista „Steaua”), Gheorghe Pârja (revista „Nord Literar”), Nicolae Scheianu (revista „Memoria Ethnologica”). Reușita s-a datorat triumvirilor locali, scriitorul Nicolae Goja, bibliotecara Maria Gârbe și poetul Dorel Macarie.
Am simțit prezența benefică a primarului Sorin Lupșe. Dar Nicolae Goja a ținut legătura cu invitații, concurenții și a sugerat structura scenariului care a creat atmosfera îmbietoare pentru o asemenea manifestare. O prejurizare a constatat că pe adresa Festivalului au sosit 64 de manuscrise, poezie și proză, din care au fost selectate 8 texte pentru jurizarea finală. Am remarcat aria largă de unde au fost concurenții, din țară, dar și din străinătate. Am fost extrem de interesat de valoarea textelor, ce poezie și proză scrie noua generație de aspiranți literari, cum se raportează la lumea în care trăim și mai ales dacă apreciază stilul, ca mijloc personal de exprimare.
Doresc a spune că ediția a XXII-a a Festivalului de Literatură Vasile Lucaciu, organizat de Consiliul local și Primăria din Cicârlău, mi-a alungat mai multe prejudecăți, păreri vânturate fără argumente în legătura cu tinerii care își asumă miracolul creației. După ce sâmbătă a avut loc întâlnirea oficialităților comunei Cicârlău, în frunte cu primarul Sorin Lupșe, cu scriitorii invitați și concurenții, am plecat spre Șișești, pentru a depune flori la mormântul Eroului Națiunii Române, Vasile Lucaciu, recunoaștere decretată anul acesta de către Parlamentul României, la un veac de la moartea memorandistului. A fost un moment emoționant, dar și de cunoaștere, pentru cei veniți din țară, a personalității celui care poartă numele Festivalului de la Cicârlău.
Să mă întorc la esența manifestării, adică la valoarea creațiilor trimise pentru Festival. Am simțit o undă valorică sigură în exprimare, o abordare curajoasă a temelor din lumea trepidantă în care suntem, un răsfăț al tandreței, dar și o cunoaștere a sufletului contemporanilor de lângă noi. Am rămas atașat de proza Cătălinei Steriu, din Bucureşti, de poezia Elenei Ciotmonda, din Bistrița, ori de epica Mihaelei Băluță, din Satu Mare. La care s-a aliniat valoric prozatorul Andrei Ungureanu, din Cisnădie și poeta Nicoleta Șimon, din Brașov. Din Medgidia ne-a încântat cu un lirism asumat Andreea Prisăcaru, precum și Flavia Foltoș, din Baia Mare. Eu am fost încântat de poezia Mihaelei Ungureanu, cu mai multe adrese din țară și străinătate. Născută în Bacău, cu o reședință în București și cu un loc de muncă în insula Creta. Cum i s-a decernat premiul revistei „Nord Literar”, publicație pe care am reprezentat-o la Festival, am aflat mai multe detalii despre credința ei în cuvântul Limbii Române. A renunțat la alte îndatoriri și s-a decis să vină la manifestarea literară de la Cicârlău. Așa a sporit geografia participanților. Pe lângă poezie, ne-a spus minunate povești despre Creta.
Creațiile premiate la Festival vor fi publicate în presa literară reprezentată la manifestare, inclusiv în cea din Maramureș. A fost o atmosferă ocrotitoare pentru iubitorii de literatură. L-am văzut pe poetul și eseistul Ion Papuc, un recent locuitor al comunei Cicârlău, pe artistul plastic Vasile Jurje, om al locului, care ne-a adus câteva lucrări spre încântarea privirii și sufletului nostru, pe preotul, autor de cărți, Gheorghe Pop, legat de aceste locuri. Și cu această ediție vivantă am măsurat durata spiritului literar la Cicârlău. Care se întinde pe patru decenii și jumătate. Am simțit spiritul întemeietor al poetului Ion Burnar, al profesorului Augustin Micu, al prozatorului Valeriu Sabău și al poetului Ioan Știru. A fost o ediție minunată, cu florile dalbe!