8 lacuri sărate din Ocna Șugatag intră în oferta turistică

1
1396

Ocna Şugatag ia foarte în serios ”chemarea” turistică. Inclusiv lacurile sărate de jos, din vale, care au constituit inițial oferta primordială a zonei. Exploatările de sare, făcute în mină tip clopot, s-au surpat după ce n-a mai fost stabilizare şi activitate, au devenit lacuri sărate.

Din unul se trăgea apă sărată pentru staţiune, altul era cam sălbatic, dar atrăgea turiştii ce nu voiau ştrand, cu decenii în urmă. Ambele lacuri mari sunt acum ”domesticite”, în oferta unuia sau altuia dintre localnici. Dar acolo sunt 8 lacuri, un al treilea începând să fie folosit ca atracţie!
”Odinioară se aruncau gunoaie acolo, la lacul din vecinătatea capelei Sfântului Ioan de Nepomuk. S-a curăţat, începe să se amenajeze acolo ceva. Oricum noi am demarat recent o procedură pentru finanţare ce urmează să se deschidă, pentru amenajarea zonelor lacurilor, cu alei, promenadă, trotuare, foişoare. Finanţarea vine de la ADR Nord-Vest, prin viitorul POR măsura 7.2.2” – spune primarul Ioan Oanea.
Separat, sunt în curs lucrări la piste de biciclete şi drumuri în areal, din actuala finanţare Ethos. Oricum, autoritatea locală a reuşit să se impună şi să îşi ia partea, de anul trecut primeşte parte din redevenţa ANRM din vânzarea de apă sărată. Mai mult, localnicii continuă să primească fiecare câte 50 de litri de apă sărată gratuit, dar Ocna foloseşte apa sărată şi la … deszăpezire!
”Noi să cumpărăm sare?” – se întreabă laconic edilul. Drept pentru care apa sărată se amestecă cu materialul antiderapant, la firma ce face deszăpezirea în comună, în urma unui protocol cu Benesind, cei ce exploatează apa sărată. Cât despre cele 8 lacuri, lăsăm specialiştii să explice.
”Complexul lacustru de la Ocna Şugătag cuprinde 8 lacuri din ocne prăbuşite, peste 30 de lacuri de mici dimensiuni aflate în doline de dizolvare (Mihai, Vorsig, Pipiriga, Lacul Alb etc.), dar există şi lacuri subterane în saline părăsite. Lacul Găvrilă (Gábori) este cel mai mare lac de mină din România. S-a format în luna septembrie 1966, prin surparea minei. Are o suprafaţă de 23.541 mp, adâncimea medie de 10,58 m, iar punctul cu cea mai mare adâncime este situat în sectorul nordic şi are 29,95 m. “Tăul fără Fund” este cel mai adânc lac de mină din Maramureş, cu o adâncime de 32,9 m, un perimetru de 132 m şi o suprafaţă de 1.035 mp, după datele din anul 1966. Lacul Bătrân (Öregi tó), cu o suprafaţă de 6.226 mp, este al doilea ca dimensiune din România, are o adâncime medie de 6,13 m şi adâncimea maximă de 15,7 metri; stratul de suprafaţă este îndulcit, ceea ce permite existenţa unei biocenoze caracteristice lacurilor cu apă dulce. Lacul Vrăjitoarei (Boszorkány tó) este situat într-o adâncitură cu versanţi abrupţi, acoperiţi cu vegetaţie arborescentă densă. Lacul Roşu are apă dulce” – conform peterlengyel.wordpress.com.

1 COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.