„Cu foarte mulți ani în urmă, vizionând niște emisiuni din arhiva unei televiziuni locale am dat de un interviu cu Varujan Vosganian. Ascultându-l, m-a fulgerat realmente o expresie, pe care am preluat-o și am folosit-o: «Un popor se definește după adâncimea fântânilor». Eu n-am întâlnit o expresie mai frumoasă care să stabilească și să traseze coordonatele definirii unui popor”, a afirmat managerul revistei de cultură Nord Literar, Dana Buzura Gagniuc, la lansarea celui mai nou volum al lui Varujan Vosganian, „Neîndemânatic de viu”. Lansarea de carte a avut loc în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” Baia Mare, în prezenţa mai multor scriitori şi oameni de cultură din Maramureş.
Ziaristul şi scriitorul Gheorghe Pârja a afirmat că este fascinat de pragmatismul şi curajul lui Varujan Vosganian.
”În 2009, am fost alături de domnia sa când și-a lansat splendidul roman, «Cartea șoaptelor», o carte tulburătoare despre destinul și despre soarta poporului armean. Am aflat despre Varujan Vosganian prin intermediul regretatului Laurențiu Ulici, apoi mi-a fost dat să ne întâlnim, apoi mi-a fost dat să stau față-n față cu cărțile domniei sale. Pe mine mă fascinează la Varujan Vosganian pragmatismul și curajul de a deschide porți absolut noi, întru abilitatea metaforei, cum spunea Laurențiu Ulici. Ne-am mai întâlnit în împrejurări scriitoricești și mi-a plăcut când a spus că un poet este mai mare decât un ministru”, a declarat Gheorghe Pârja.
La rândul său, prof. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea a subliniat că ”pornind de la versurile, «Nu știu dacă nașterea mea a fost menită să îndrepte o lume greșită/voia Domnului să se facă, nu-mi e de folos amintirea/nașterea a fost prima amintire pe care-am uitat-o», pot să spun că am remarcat aici, deopotrivă, o îndoială ontologică și o primă formă de memorie. După care, poetul trece la memoria neamului din care provine, la o memorie personală, dar și la o memorie colectivă, încât am avut impresia că fiecare poem e o poveste. Fiecare are o poveste a lui, profundă, scrisă extrem de liber, fără să simți constrângerea unor formule convenționale”.
Criticul literar Daniela Sitar-Tăut remarcă lirismul acestei „păsări de pradă”, numite Varujan. „Liricul se înveșmântează cu tentacule epice, pentru a putea spune povestea acestei păsări de pradă, Varujan. Pentru că Varujan în armeană înseamnă pasăre de pradă. Temele sunt subsumate bioticului și recrutate din medii diverse, nașterea, senectute, moartea, iubirea, istorie, tradiție și, foarte des, creație”, a spus Daniela Sitar-Tăut.
În ce-l priveşte pe autorul cărţii, Varujan Vosganian, acesta a punctat că „eu cred că literatura este o aristocrație a limbii. Pentru că limba are o viață a ei, și nu putem nicio clipă să o inventăm. Ea se inventează pe sine întotdeauna, dincolo de limba pe care o vorbim. Literatura e mai mult decât limba pe care o vorbim. Are o anumită solemnitate, capacitatea de a emoționa. Poate, citind paginile pe care le-am scris în poezie și-n proză, o să vă sugerez acest lucru: respectul și smerenia pe care o am față de limba română. Poetul este sublima expresie a unicității ființei umane. Poeții au o anumită șansă, de a înlesni viețile celor din jur, de a-i ajuta să formuleze gândurile pe care ei le au, dar pe care, din ritmul vieții, nu au timp să-l fixeze ca atare.”
