Nicolae Breban la NORD LITERAR

0
76

A apărut numărul pe luna februarie al revistei de cultură Nord Literar, ajunsă în cel de-al 22-lea an de viață activă, recunoscută valoric în țară și străinătate. Este prima revistă de cultură din istoria Maramureșului cu asemenea palmares. Se cuvine recunoștință tuturor ziditorilor ei, de la întemeietori, la cei de astăzi. Ca semn al prețuirii profesionale, apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, fiind editată cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș. Să derulăm sumarul acestui număr. Cum v-am obișnuit, în această lună am marcat un eveniment important pentru literatura română. Este vorba despre aniversarea marelui scriitor Nicolae Breban, membru al Academiei Române, născut în Baia Mare, la 1 februarie 1934. Deci a împlinit frumoasa vârstă de 90 de ani. Despre scriitorul care a fost fascinat de marile structuri epice scrie un eseu Gheorghe Pârja. Alături, o fotografie sugestivă, realizată la Reprezentanța Maramureș a Uniunii Scriitorilor. În fotografie: Olimpiu Nușfelean, Gheorghe Pârja, Mircea Popa, Nicolae Scurtu, Ion Mureșan, Ion Pop și în fotoliu însuși Nicolae Breban. Poemul lunii este semnat de poetul Gheorghe Mihai Bârlea. Despre cărturarul Mircea Popa, la 85 de ani, scrie poetul și prozatorul Horia Bădescu.
Despre Ce caută să ne convingă criticul și istoricul literar Irina Petraș în acest număr? Continuă inspiratele opinii despre răspunderi și răspunsuri, focalizând discursul pe contractul de lectură. Eseistul Ion Papuc ne propune o temă de meditație. Cât de important este să ai o genealogie culturală. Cu pilde savuroase, pornind de la Thomas Mann, cu un popas la Petre Dulfu și ajungând la Radu Ulmeanu. Universitarul, criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu ne propune o introspecție asupra universului epic al lui Gabriel Chifu. Colega de redacție, Delia Muntean, cu o viziune critică personală, analizează tăcerea ca ritual și probă în lirica lui Mircea Petean, cu precădere în antologia apărută la Editura Academiei Române cu o prefață de Ovidiu Pecican. Daniela Sitar-Tăut este consecventă cu recuperarea unor scriitori de primă mărime ai literaturii române. Unul dintre ei este Camil Petrescu, unul dintre cei mai vitregiți autori în postumitate. Așa ne arată cum se repară ieftin roata norocului într-o piesă de teatru.
Poetul Vasile Proca, cel care a devenit prin vreme un stâlp al manifestărilor lirice de la Sighetul Marmației și Desești, este prezent la cinstita rubrică Orfeu cu un poem dedicat poeților din Maramureș. Lucian Perța l-a așteptat la răscrucea drumurilor din Vadu Izei cu parodia de rigoare. Ovidiu Pecican ne dezvăluie câte ceva din laboratorul scriitorului I. D. Sârbu, ruptura din încleștarea cu cenzura, dar și câteva confesiuni vizând munca la un roman. Istoricul Marius Oprea, după ce face portretul profesorului maramureșean de istorie, Vasile Mîrza, din Rozavlea, comentează recenta lui carte – Marea Neagră în opera lui Gheorghe I. Brătianu. Autorul cărții, afirmă istoricul, a găsit o nouă cheie de lectură nu numai a unei cărți, dar și a istoriei. Domnul Vasile Mîrza este primarul comunei Rozavlea. Dana Buzura-Gagniuc publică un fragment din cartea în curs de apariție – Buzura la Berința, o inedită reconstituire a viețuirii marelui prozator în spațiul natal, dar mai ales legăturile lui cu părinții și universul din care au prins contur memorabile personaje din cărțile sale.
Eu am scris un text despre poetul și prietenul Vasile Proca la împlinirea vârstei de 75 de ani. Criticul literar Zenovie Cârlugea îl consideră pe Gheorghe Glodeanu un istoric, mitograf și poetician al lumilor fantastice, analizând recenta lui carte – Istoria prozei fantastice românești. În ultima vreme, Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, comentează evenimentele la care revista este prezentă. În acest număr amănunte de la povestea de acum patru decenii a Cenaclului Saeculum, de la Beclean, frumoasa nebunie a unor rebeli talentați. Printre care și tineri din Maramureș au făcut istorie. Constantin Cubleșan scrie despre un scriitor de excepție, Radu Țuculescu. Colega Raluca Hășmășan face aprecieri pertinente despre un volum de poezie semnat de Valeriu Stancu. Cu fiecare cronică, Raluca adaugă un plus de siguranță în folosirea limbajului critic. O pagină de poezie în care semnează Carmen Secere, Loredana Știrbu, Gelu Dragoș.
Delia Muntean ne prezintă al cincilea roman semnat de Ana Ludușan. Criticul literar Terezia Filip scrie despre prozatorul seinean Petru Racolța. Prozatorul Ștefan Jurcă ne aduce aminte de Vasile Bologa, geologul care a avut izbânzi în cercetarea toponimiei și istoriei Maramureșului. Dușița Ristin, despre profunzimea poeziei tagoriene. Dalina Bădescu, despre arta realismului social. Din poetul Julio Pavanetti, o personalitate a liricii europene, traduce poetul Valeriu Stancu. Îmi permit să fac aprecierea că este un număr reușit, în ton cu presa literară de calitate din țară. Numărul revistei de pe luna februarie se află în unele chioșcuri din Baia Mare. Așteptăm solicitări din teritoriu.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.