Speranţe de mai bine
Dacă tot ne căznim să-i câştigăm sentimental pe maramureşenii plecaţi în străinătate ce revin şi am declarat Luna august ca fiind a lor, a Diasporei, ne-am gândit să-i întâmpinăm. Prima rută aleasă e Valea Izei, deşi e un loc atipic. Nu că nu sunt plecaţi mulţi, cât că de acolo mulţi sunt tocmai duşi la munci agricole.
Separat de cei plecaţi permanent, de ani şi ani, la muncă în Occident, Valea Izei şi nu numai ea, mai are un fenomen ce nu poate fi uşor cuantificat şi clarificat. Cel al lucrătorilor plecaţi temporar la munci agricole, peste tot în Europa. Cu aluzii la plecările de odinioară, din anii 70, la munci agricole în Banat, în Bihor, ale bunicilor şi moşilor lor. Pleacă primăvara un val, revin, pleacă alţii la final de vară, tot la cules, din Spania până în Olanda şi Germania. Ei nu s-au întors acum, „pe ei nu îi sărbătorim”. Ceilalţi au început să revină. Nu masiv, dar prezenţa lor e deja simţită, Practic, în trafic pe DJ 186, tot a doua maşină e cu număr străin. Şi nu-s turişti. Singurul turist văzut era un polonez ce oprise la o biserică greco-catolică din lemn, superbă de altfel, voia s-o viziteze şi stătea nedumerit la poartă, era totul închis. Cam atât despre turismul de vară de pe Valea Izei. În schimb, era plină parcarea la mănăstirea Bârsana.
Din fiecare comună de pe Valea Izei, edilii recunosc, tacit nu oficial, că o treime din populaţie e plecată. Se vede pe terenurile agricole, de altfel. Ici-colo câte o parcelă cultivată. Separat, sunt cei ce pleacă 2-3 luni şi revin, apoi pleacă alt membru al familiei, la acele munci agricole de la care revin storşi de vlagă. Cât de firesc era să ne facem noi agricultura noastră, cu rezultatul să umplem Europa, nu să le culegem lor recoltele şi apoi să ni le aducă în supermarketuri… Care e atmosfera pe Valea Izei? E linişte, n-au început încă vitejiile. Edilii îi aşteaptă însă pe tinerii satelor, cu drag. „Pe 15 august avem zilele comunei Ieud, cu un drum facem întâlnirea cu Fiii satului. Nu o facem de acum, o facem de ani mulţi, nu e ceva nou la noi. Avem peste 1000 de ieudeni plecaţi, n-au venit încă foarte mulţi, cam din 10 august încep să revină“, spune Nicolae Traian David, primarul Ieudului. Şi de aici, unii sunt duşi la munci grele şi câştigă foarte bine, cum sunt cei din Anglia de la săpat de şanţuri pentru reţelele de fibră optică. Am mai întrebat de “stranieri” şi-n alte comune. Da, sunt şi aere, pe la micile marketuri, paradă de maşini, dar tot sunt aşteptaţi cu drag. “Mai vine câte unul să ne dea lecţii, cum îi la el «pe Anglia sau pe Italia», de parcă s-ar fi născut acolo, n-o fo’ bunicu-său ciurdaru satului…”, ne spune un localnic cu umor, el însuşi cu copiii plecaţi afară, la muncă. “Avem cam 1000 plecaţi. Spania, Anglia, Irlanda. Vestea bună e că unii revin definitiv şi fac câte o afacere, le-o fi ajuns”, ne spune Ştefan Iuga, primarul oraşului Săliştea de Sus.
Revenirea stranierilor noştri aduce mari speranţe secrete, nespuse, ale conducătorilor ţării, acelea de a creşte masiv consumul, de a aduce iar bani mulţi acasă şi de a scădea inflaţia şi deficitul pentru care Europa ne arată obrazul şi ne pregătesc un “plan cincinal” de redresare.
