Conferințele de la Desești

0
57

Anul trecut, ca o prefață la întîlnirea cu fiii satului, avînd ca ecran hramul bisericii, au debutat întîlnirile de la Desești. Pluralul semnifica durată. Continuitate pentru a deveni un reflex intelectual într-un sat. Cu un an în urmă, am avut ca invitat pe criticul de artă Radu Boroianu, cu rosturi importante în diplomația culturală a țării. Prelegerea sa a rămas de referință pentru cei prezenți. Erau invitați din județ, dar și locuitori ai Deseștiului interesați de un subiect necesar de discutat: soarta satului maramureșean. Atunci mi-am dat seama că nu este vorba despre o simplă aventură spirituală cu încărcătura de pitoresc, ci de o discuție temeinică, cu întrebări și răspunsuri care frămîntă oamenii oriunde s-ar afla. Mi s-a risipit prejudecata, care nu era foarte temeinică, de a pune satul între paranteze cînd este vorba despre discuții mai elevate. Deși informația este agresivă, din toate părțile, și omul satului are nevoie de certitudini venite din partea unor specialiști. Da, conferințele au darul de a pune în matcă ideile răzlețe. Sala căminului cultural însuflețită de culorile tablourilor Taberei de pictură Desești este un cadru care oferă solemnitate evenimentului. Și anul acesta, întîlnirea a fost argument pentru rigoarea subiectului: centenarul Marii Uniri. Cu accente pe rolul Maramureșului în această simfonie istorică. Au fost invitați primarii din așezările – fanion ale ținutului, unde și-au avut reședința tribuni ai Evenimentului. Au onorat invitația primarul Ioan Călăuz, purtînd mesajul centenar al lui George Pop de Băsești și primarul Ionel Tentiș care a evocat figura legendară a lui Vasile Lucaciu de Șișești. A lipsit din triunghiul de aur unionist urmașul lui Ilie Lazăr. Au conferențiat pe această temă extrem de actuală trei intelectuali de marcă ai Maramureșului. Cu reflexe naționale. Istoricul Gheorghe Todincă, directorul Muzeului maramureșean din Sighetu Marmației este autorul unei cărți de referință despre rolul maramureșenilor în Marea Unire. Prelegerea sa a fost adaptată auditoriului ca o poveste esen­țială din istoria poporului român. Cei prezenți au remarcat abordarea unui subiect mai puțin cunoscut. Când și în ce împrejurări de acum un veac Maramureșul din dreapta Tisei a fost în componența statului român. Todincă știe că numai documentul este credibil și poate rămîne argument în istorie. A folosit multe elemente din istoria locală în care și locuitori de pe Valea Marei – deci și cei din Desești – au fost implicați, atunci în fierberea istoriei. Universitarul băimărean, Gheorghe Mihai Bârlea, abordînd subiectul cu rigoarea sociologului, a îmbinat fericit documentul cu valorile spirituale care au guvernat acel timp astral pentru nea­mul românesc. Prelegerea lui a fost luminată de memoria unor personalități care își găsesc cinstirea la Sighetu Marmației. Domnul Teodor Ardelean, directorul general al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare este precum o carte rară a timpului pe care-l trăim. El, care are vocația rostirii, acesta este adevărul, a fost, firesc, convingător ilustrînd ca model suprema jertfă a iubirii Logosului întrupat în istorie. Ca o exprimare adecvată, el a sporit seara de sărbătoare a spiritului acolo, în sat, unde omenescul devine imperial tocmai întru cunoaștere și seninătatea sufletului. În timp ce trei prieteni ai satului Desești, se rosteau în fața celor de față, mi-am permis un gînd care poate avea căutare. Acea sală de cămin cultural din Desești, pentru cîteva ore, a fost o aulă universitară, dar și o secțiune academică. Ecoul rostirilor a rodit în sufletul celor prezenți, stare aflată din mărturisirea lor: părintele Ioan, apoi Ștefan și Marta, Valer și Alexandru, Dorel ori Andrei. Seara de sîmbătă 20 octombrie, mi-a întărit convingerea că satul are nevoie de asemenea ocrotitori ai spiritului. Altfel cum doriți să-l salvați? Să-l uniți, nu să-l dezbinați? Da, mai țineți cu satul să nu rătăciți!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.