Trăistuţele şi obiectele din lână, la un pas de dispariţie

0
138

În câţiva ani, trăistuţele şi obiectele din lână ar putea deveni istorie. Meşterii populari spun că găsesc din ce în ce mai greu, materie primă. Femeile din generaţiile actuale s-au emancipat, nu mai sunt interesate să lucreze la tiară sau în domeniul artei populare. Preferă să meargă în străinătate, să câştige mai mulţi bani, iar de identitatea maramureşeană nici că le mai pasă.

“Ne rupem de tradiţii, ne pierdem identitatea, nu mai ştim de unde venim şi cine suntem”, e semnalul de alarmă tras de unul din meşterii populari, Pălăguţa Bârlea. Meşterul vorbeşte cu pasiune despre tot ce înseamnă autentic şi tradiţii în Maramureş. Se vede că iubeşte cu toată făptura ceea ce ţine de identitatea sufletului maramureşean. E o înflăcărare în vorba ei, unită cu tris­teţe pentru că în 10 ani, obiectele autentice ar putea face parte doar din trecut, nu şi din prezent. Pălăguţa Bârlea spune că meşterii populari mai au acum materie primă pe stoc, dar după ce li se va epuiza va fi greu de tot să mai găsească lână din care să confecţioneze traiste, ciorapi sau cergi.

“Se mai găseşte lână, dar nu mai e cine să o prelucreze pentru că trebuie spălată, dărăcită. Un kilogram de lână se toarce cam în 2-3 zile, apoi ţesutul îţi ia cam o zi. Femeile tinere nu sunt interesate de aceste activităţi. Doar femeile bătrâne mai ţes, mai pun pe tiară. Era un domn din Sibiu de la care era adusă lână prelucrată în Săpânţa, dar a murit, fabrica s-a desfiinţat. Când vor pleca din lumea aceasta femeile bătrâne, nu va mai fi cine să lucreze la războiul de ţesut, la vopsitul lânii, acum mai este doar o femeie prin Fereşti care vopseşte lâna. Şi pigmenţii se găsesc greu. la fel e şi cu pânza autentică. O mai găseşti doar prin lada de zestre. În vreo 10 ani, aceste produse vor dispărea”, a conchis Pălăguţa Bârlea.
Şi meşteriţa Ioana Creţ vorbeşte cu mâhnire despre faptul că tot mai greu se poate procura materia primă. Ea spune că problemele au apărut de când România a intrat în Uniunea Europeană, iar crescătorii de animale au fost tot mai puţin încurajaţi să mai ţină animale pe lângă casă. Nici oi nu prea se mai ţin, aşa că lâna va deveni cu adevărat o raritate. “Lâna e aruncată, nu se mai prelucrează. Acum meşterii populari caută melană, e mai uşor de prelucrat. Se aduce din import. Ar mai fi harastul, care se aduce la kilogram. Doar un kilogram costă 150 lei. Autenticul cam dispare. Mă refer la ciorapii din lână pentru opinci, cergi, trăistuţe. Acum le mai avem pe străbunicile noastre de la care mai facem rost de lână prelucrată. Le mai întâlnim la târgurile de la ţară, organizate la începutul fiecărei luni”, a punctat Ioana Creţ.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.