Despre românii din Ungaria

1
126

Imediat după deschiderea lumii, am trecut Prutul. Și am mers și iar am mers, până întâmplările mele în Basarabia s-au făcut carte. Apoi am bătut drumuri mai multe în Bucovina înstrăinată de istorie, la Cernăuți și la românii din dreapta Tisei, în Maramureșul mușcat, și iar am scris o carte. Mi-a fost dat să ajung la românii din Valea Timocului și la cei din Novi Sad. Sau la românii uitați din vestul Ucrainei, la Mircea și Poroșcovo. Despre care am scris reportaje. Am recapitulat aceste îndemnuri împlinite pentru a mă rușina că nu am fost la românii din Ungaria, la ei acasă. Așa mi s-a dat. Deși știam despre ei de când eram elev la Sighetul Marmației. Un personaj absolut misterios, Cocior, care lucra la Casa de Cultură, făcea abonamente la revista Foaia noastră, a românilor din Ungaria. Mi-am făcut și eu. Așa aflam știri despre această comunitate. Vremea a trecut și într-un târziu, acum două decenii, marele scriitor Augustin Buzura a inițiat Cursurile de limbă, cultură și civilizație românească în Maramureș. La care au fost invitați și români din Ungaria.
În cartea mea „Dialoguri în centrul Europei, trei dintre ei figurează cu mărturisiri incitante. Așa, Atilla Kovacs îmi declara: „Eu sunt maghiar, dar activez în numele strămoșilor mei români.” Este născut la Bekescsaba, cu studii universitare la Budapesta, profesor de limbă germană și română. Activa în Asociația de autoguvernare a românilor din Ungaria. Cu origine românească pierdută de două–trei generații. Preocupat de rădăcinile familiei. Apoi, Vera Gurzo, născută la Gyula, Facultatea de pedagogie la Seghedin. Specializare la Florența. Cadru didactic de limbă maghiară și italiană. Îmi declara în interviu: „Eu sunt româncă. Am urmat școala generală cu limba de predare română. Că numai limba și literatura română se predau în românește. La Gyula avem o tabără de autocunoaștere. Ne punem întrebări fundamentale despre cine suntem? De unde ne tragem?”
O altă cunoștință a mea este Maria Ruja, născută la Gyula, într-o familie de români. A terminat Facultatea de Medicină din Seghedin. În vremea când dialogam noi, Maria era medic pediatru la Spitalul din Vacz. Îmi spunea: „La noi, biserica și familia păstrează limba română. De n-ar fi așa, acum ne-am înțelege într-o limbă străină.” Asta se întâmpla în urmă cu douăzeci de ani. De atunci nu i-am mai întâlnit pe eroii mărturisirilor din carte. În urmă cu câteva zile, însă, am citit un interviu cu Gheorghe Cozma, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria, realizat de Camelia Stârcescu, Formula AS. Care mi-a stârnit amintirile de mai sus. Este tânăr domnul președinte, are 37 de ani, și a început să lucreze în această instituție după ce a absolvit Facultatea din Szeghedin, ca profesor de limba română și informatică. Are și studii universitare de administrație publică, absolvite la Budapesta.
Ne spune despre comunitatea românească pe care o reprezintă: „Românii din Ungaria sunt o comunitate istorică, noi aici ne-am născut, generația mea, a părinților mei, a bunicilor și străbunicilor mei, dar sunt și foarte mulți români care s-au stabilit aici în ultimii 30-40 de ani. Conform recensământului din 2022, în Ungaria sunt aproape 28 000 de români, cu 8000 mai puțin față de 2011, cel puțin la nivel declarativ. Dar există posibilitatea să fie mulți care, din diferite motive, să nu se fi declarat români. Comunitatea românească tradițională din Ungaria trăiește în trei județe, de-a lungul graniței cu România. Cea mai importantă sarcină a noastră este de a păstra limba română, moștenirea intelectuală și tradițiile istorice ale românilor care locuiesc în Ungaria.”
În Ungaria trăiesc 13 naționalități, care au dreptul legal de a se organiza în autoguvernări. Minoritățile din Ungaria au posibilitatea de a avea în Parlament un reprezentant, formând o comisie a naționalităților. În cadrul comisiei, reprezentanții minorităților fac propuneri către guvern, dar nu au drept de vot în ședințele plenare ale Parlamentului. Doar naționalitatea germană are un deputat în Parlament. Autoguvernările minorităților funcționează cu finanțare de la statul maghiar. Autoguvernarea pe Țară a Românilor are un buget de aproximativ 656 000 de euro anual. La Gyula sunt două ziare săptămânale, iar pe canalul maghiar Duna TV românii au 30 de minute săptămânal și o emisiune în limba română. Sunt și instituții educaționale bilingve. Este un liceu, trei școli și câteva grădinițe. Sunt coruri și ansambluri de dans popular.
Așa stând lucrurile, soluția profesională ar fi să trag o fugă până în vecini, să văd cu ochii mei realitatea. Nu-i așa, domnule dr. Teodor Ardelean? Domnule Gheorghe Mihai Bârlea? Deocamdată, atât. Altădată mai mult.

1 COMENTARIU

  1. Am dorit sa iau legatura cu d-voastra,fapt pentru care am sunat la redactia Graiului Maramuresului ;am vorbit cu dl.Ilut si am lasat nr.meu de telefon pentru a fi contactata,in situatia in care ati fi dorit aceasta.Sper ca nu veti socoti ca sunt agasanta daca doresc sa va spun ca in Ungaria sunt multi cetateni de origine romana ,care isi cauta radacinile.Sigur,nu sunt fericiti sa afle ca sunt romani,dar asta e !In Hajdudorog traiesc urmasii a trei frati romani,plecati acolo in 1770,membri ai familiei mele.Stiu ca provin din Hideaga,dar cred ca sunt de origine maghiara,desi majoritatea sunt greco-catolici.Povestea aceasta,sub titlul „File din cronica de familie”,va aparea in revista Familia romana,a Bibliotecii judetene.Ar fi ideal daca am primi sprijin prin care sa scoatem la lumina documente referitoare la acest aspect.

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.