Ca în fiecare an, Sărbătoarea Castanelor, le oferă maramureşenilor şi posibilitatea întâlnirii cu tradiţia. Astfel, centrul istoric al municipiului Baia Mare a fost “împodobit” cu produse tradiţionale expuse de meşterii populari din judeţ.
S-au strecurat şi obiecte care nu au de-a face cu tradiţia maramureşeană. Nici ambianţa muzicală nu e întotdeauna cea mai potrivită, pentru că răsună ritmuri de muzică rock sau muzică modernă. Din Piaţa Libertăţii nu lipsesc castanele prăjite, 100 de grame putând fi cumpărate cu 15 lei. De asemenea, se găsesc brânzeturi, struguri, must, un pahar de must se vinde la 5 lei, la fel cum se regăsesc turta dulce şi ciocolata de casă.
Meşterii populari se întrec în a expune produse tradiţionale. Ei se mândresc cu munca proprie şi speră ca vizitatorii să le admire produsele, dar să le şi cumpere. Anca Butean din Târgu Lăpuş a venit pentru prima data la Sărbătoarea Castanelor. Din dragoste de cămaşa maramureşeană, a învăţat pe cont propriu tot ce ţine de aceste meşteşug. A venit cu cămăşile sale în Baia Mare, sperând că oamenii îi vor aprecia produsele.
“Mă ocup cu brodarea cămăşilor de 2 ani. Este prima dată când particip la acest eveniment. Am fost şi la alte evenimente. Sâmbătă mă mai găsiţi în Baia Mare, duminică voi fi la Jucu de Sus. Sper să fie vânzări, să aprecieze lumea munca pe care am depus-o până acum. Eu am avut dragostea de frumosul de Maramureş, cămăşile din Maramureş tot timpul mi-au plăcut. Încet-încet am început cu o maşină micuţă de brodat. M-am documentat foarte mult, stăteam nopţi întregi în care m-am documentat de pe internet. Nu am apelat la nimeni să învăţ. Am început pe cont propriu. Încet am progresat şi am avansat. Mă bucur că am ajuns la acest final. Sper să fie rezultate cât mai bune de acum înainte”, a punctat Anca Butean, meşter popular.
Ioana Mihuţ din Şurdeşti vine împreună cu soţul ei la Sărbătoarea Castanelor, de mai bine de 20 de ani. A adus cămăşi, zgărzi, cercei, dar şi sticle ce conţin miniaturi. “Venim aici şi de 20 de ani. Am adus lucruri tradiţionale: cămăşi, barşăne, zgărzi, cercei, sticle cu miniaturi în ele. Acasă, nu am răbdare să stau, mereu trebuie să fac ceva. Suntem obişnuiţi cu lucrul şi nu putem să nu lucrăm. Când n-om pute’, n-om pute’, dar până mai putem mişca nu ne lăsăm”, a precizat Ioana Mihuţ, meşter popular.
Şi Mirela Puţ vine tot din Şurdeşti. A adus doar lucruri ieşite din mâna ei. Dar a strecurat şi obiecte la care şi-a adus aportul soţul său.
“De o grămadă de ani vin la Sărbătoarea Castanelor. Am adus de toate: cămăşi, costume, ii, zgărdane, sticle făcute de soţ, suporturi de pahare din coarne de cerb, trăistuţe. Sunt făcute de mine, sunt lucrate manual. Mă ocup de vreo 15 ani”, a spus Mirela Puţ, meşter popular din Şurdeşti.
Standul Floricăi Uţă din Şomcuta Mare e unic. Nu mai găseşti aşa clopuri frumoase nicăieri. De altfel, Florica Uţă, recunoaşte că nimeni nu îi întrece în măiestrie. Nici nu au concurenţă pe piaţa clopurilor.
“Am venit din Şomcuta Mare cu pălării din toate zonele: din Satu Mare, dar şi din Maramureş. Am mai fost şi anul trecut. A mers destul de bine treaba. Îmi place foarte mult, aici. Mai cumpără lumea clopuri, mai ales echipele de dansuri, coriştii. De exemplu, avem clopuri de Codru, de Fisculaş. Familia noastră le confecţionează. Cumpărăm împletitura şi le coasem la maşină, le presăm, e muncă multă, foarte multă. De 35 de ani ne ocupăm cu aşa ceva. Nu se găseşte nimeni să ne ia meseria. În zona aceasta a Băii Mari, cam numai noi facem”, a punctat Florica Uţă.
Meşterul popular din Şomcuta Mare a observant că lumea se întoarce la tradiţie. “Lumea se întoarce la tradiţie. Vin şi le facem pălării, au costume naţionale. Şi fără pălărie nu merge, cu costum national. Merg la biserică îmbrăcaţi în costume, cu pălăriucă pe cap”, a adăugat Florica Uţă.
Şi Maria Godja din Onceşti a observat o reîntoarcere la tradiţie. Mărturiseşte că are multe comenzi de produse tradiţionale de la românii din diaspora.
“Am venit din Onceşti. În fiecare an venim la Sărbătoarea Castanelor. Am adus de toate: de la opinci până la năframe, gube, pieptare, cojoace, cămăşi, tot ce trebuie pentru costum popular, tradiţional. Familia noastră le confecţionează. Soţul le coase, el mă ajută foarte mult. A fost mama înainte, soacra şi am preluat noi acest meşteşug. Foarte mult s-a întors lumea la tradiţie şi se îmbracă tradiţional. Foarte bine că mergem mai departe cu tradiţiile. Noi trimitem în toată lumea: în Austria, Franţa, în Italia, acum avem o comandă în Olanda, peste tot. Sunt români plecaţi în străinătate care ne solicit aceste produse tradiţionale”, a declarat Maria Godja, meşter popular.
La Sărbătoarea Castanelor au ajuns şi turiştii. Costin Corboianu, reprezentantul unei agenţii de turism din Bucureşti afirmă că are cunoştinţă de încă trei agenţii de turism care au ales ca destinaţie Maramureşul pentru această perioadă.
“Am venit şi la Sărbătoarea Castanelor, am zis să facem un circuit Ţara Lăpuşului, Maramureşul Voievodal, am înnoptat aici la Baia Mare, am vizitat Mănăstirea Rohia. După turul pietonal şi acest târg superb ne îndreptăm către Baia Sprie, mergem la Casa Olarului după care trecem în Maramureşul Voievodal. Acum 15 ani am mai ajuns la Sărbătoarea Castanelor. E o sărbătoare foarte frumoasă şi felicitări celor care reuşesc în condiţii destul de grele să o ţină pe firmament. E un mare plus pentru turismul local. Eu personal ştiu încă 3 agenţii din Bucureşti care au venit la Sărbătoarea Castanelor”, a menţionat reprezentantul unei agenţii de turism, Costin Corboianu.
Maria Dobrică din Bucureşti a mărturisit că e pentru prima data la Sărbătoarea castanelor. I-a plăcut mult şi şi-a propus să nu plece până nu îşi cumpără castanet prăjite. “Vin de foarte mulţi ani aici. Cred că de vreo 20 de ani. Îmi plac mult oamenii. Ne primesc cu bucurie, cu căldură. Se umple sufletul de bucurie. Este prima data când vin la Sărbătoarea Castanelor. Cel mai mult am fost pe partea cu Poienile Izei. Nu plecăm până nu mâncăm nişte castane coapte”, a adăugat Maria Dobrică.
