Circa 4.000 de găuri în asfalt trebuie realizate în municipiul Sighetu Marmaţiei, în urma unor lucrări edilitare la reţeaua de distribuţie a gazului. Asta după ce o expertiză, realizată în urma tragicului accident cu explozia unei conducte de gaz, a scos la iveală că subsolurile oraşului nu sunt în siguranţă fără aceste lucrări de infrastructură subterană.
Prin găurile perforate în asfalt ar urma să se instaleze nişte guri de aerisire, care să evacueze eventualele scurgeri de gaz de la conductele subterane, pentru a evita acumularea acestora şi implicit posibile explozii. Primarul din Sighetu Marmaţiei se îngrozeşte când se gândeşte la cum va arăta asfaltul din oraş după terminarea acestor lucrări, necesare pentru siguranţa populaţiei: „Cei de la distribuţia de gaz au avut o problemă cu un accident mortal petrecut cu câţiva ani în urmă. A venit şi DNA-ul atunci, le-a dus toate actele, a chemat experţii, le-a pus toate documentele în braţe şi le-a spus să se pronunţe. Experţii au concluzionat că la modul în care funcţionează acum sistemul trebuie foarte multe intervenţii. Una dintre intervenţiile ce trebuie realizate, şi care pe mine mă deranjează, este cea legată de aerisitori. Adică lipsa lor. Acestea sunt practic şmecheriile alea mici pe care le vezi pe trotuar şi prin care ar trebui, teoretic, dacă undeva se fisurează o conductă, să iasă gazul afară, în aşa fel încât să nu existe pericol de explozie. Pe la acelea umblă oamenii de la gaz cu aparatele de măsură. Ei, au venit experţii şi au spus că trebuie să ne pună 4.000 de aerisitori, pe domeniul public, pe străzi! 4.000, gândiţi-vă!”, ne-a explicat Horea Scubli, edilul municipiului.
Primăria caută soluţii inovatoare pentru un deranj cât mai mic în oraş
Administraţia locală din Sighetu Marmaţiei este conştientă că nu se poate opune lucrărilor edilitare, însă caută soluţii inovatoare prin care intervenţia în asfaltul oraşului să fie minimă: „În ce ar consta lucrările?! Săpată o groapă de un metru pe un metru, ca să poată intra un om. Se racordează deasupra conductei ceva şi iese la suprafaţă cu o ţeavă, pune capac şi apoi astupă la loc. Dar vă daţi seama ce înseamnă 4.000 de găuri în asfaltul Sighetului, care şi aşa arată ca după război?! Să te opui nu ai cum s-o faci. Asta deoarece sunt lucrări edilitare, de importanţă publică. Tocmai am participat la o discuţie pe această temă şi încă sunt stresat. Încerc totuşi să văd în ce măsură reuşim să facem acest lucru, dar cu cât mai puţin deranj pentru oraş. Cred că există undeva în ţară un sistem prin care, cu ajutorul unor dispozitive, să se poată tăia doar o bucăţică din asfalt, mult mai mică, prin care să se poată pune ţeava, ceva în jur şi apoi să se astupe la loc. Mă gândesc că există, deşi n-am descoperit-o încă, şi să-i oblig să folosească această tehnologie. Mai mult, mă gândesc după intervenţii cum va rămâne asfaltul, că eu n-am văzut niciodată în România ca după lucrare o gură de canal să se alinieze perfect cu asfaltul! Ori e mai sus, ori mai jos, dar nu la nivel, cum ar trebui să fie…”, a conchis Horea Scubli. Cetăţenii sunt surprinşi de lucrările ce urmează a se face în oraş: „Să spargă asfaltul de 4.000 de ori?! E mult domnule! Ce va fi în oraşul ăsta când se vor săpa aceste gropi? Praf, noroi… deranj mare”, a spus Gherasim Ionce. „Nu ştiu ce să spun, cât sunt de necesare aceste gropi… Dar dacă sunt într-adevăr, atunci ce să spun, să se facă. Dar nu vreau să mă gândesc la ce mizerie va fi în oraş şi cum va rămâne asfaltul după intervenţii. Că şi aşa este destul de prost, dar după lucrări?!”, ne-a precizat Cosmina Man.
